Află ce trebuie să faci dacă ai o criză de astm!
Boală inflamatorie a căilor respiratorii, astmul determină apariţia unor simptome precum tusea, mai ales noaptea, respiraţia şuierătoare, respiraţia dificilă şi presiunea la nivel toracic.
Boală cronică, astmul este caracterizat prin inflamarea căilor respiratorii. În cazul persoanelor cu astm, bronhiile prezintă o sensibilitate mai mare în cazul unor factori precum alergenii, efortul fizic, frigul, infecţiile virale, substanţele cu efect iritant şi fumul de ţigară. Această hipersensibilitate este o consecinţă a inflamării lor permanente, care duce la îngustarea căilor aeriene, responsabilă de lipsa de aer pe care o resimt persoanele afectate (obstrucţie bronşică).
Vezi şi: Plante care uşurează respiraţia bolnavilor de astm
De câte tipuri este
Există mai tipuri de astm:
►astmul alergic (atopic) este forma cea mai întâlnită, fiind declanşat de alergeni precum polenul, părul de animale sau acarieni;
►astmul profesional apare la persoanele care lucrează în medii indistriale, expuse unor substanţe nocive precum fumul şi diverse chimicale;
►astmul non-alergic apare, de regulă, la maturitate şi nu este pe deplin înţeles. Poate avea forme severe;
►astmul sezonier este însoţit de crize mai ales în anumite perioade din an, de exemplu iarna sau când polenuri precum ambrozia sunt maxime;
►astmul copilăriei apare, aşa cum îi spune şi numele, în primii ani de viaţă. Are un prognostic bun dacă este diagnosticat şi tratat corect. Uneori, poate să se remită la maturitate;
►astmul indus de exerciţiile fizice este o formă a bolii care este declanşată de efort:
► în funcţie de severitate, există: astm intermitent uşor (crizele apar până la 2 zile pe săptămână), persistent uşor (crize frecvente, mai dese de 2 ori pe săptămână, dar nu zilnic), persistent moderat (crize zilnice, care apar mai ales noaptea) şi astm sever (crizele apar de mai multe ori pe zi, inclusiv noaptea).
Semnele şi simptomele astmului
Cele mai întâlnite simptome ale astmului sunt tusea persistentă, mai ales noaptea, disconfortul, presiunea sau durerea la nivel toracic, respiraţia dificilă sau şuierătoare şi senzaţia de sufocare (dispnee). La astmatici, tusea poate fi subită, declanşată de efortul fizic intens sau chiar de râs.
Nu orice persoană cu astm are aceleași manifestări. Simptomele de astm pot varia şi ca intensitate, de la ușoare până la severe. Unele persoane cu astm pot avea perioade lungi fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize de astm. La altele, simptome astmului pot să apară în fiecare zi. Totodată, unii oameni pot avea manifestări doar în timpul exercițiilor fizice sau când suferă de infecții virale.
Vezi şi: Respiraţia accelerată poate semnala unele boli. Iată despre ce poate fi vorba!
Cum se procedează dacă apare o criză de astm
Agravarea simptomelor astmului în prezenţa sau absenţa unui factor declanşator se numeşte criză astmatică. Se instalează rapid, iar bolnavul are dispnee respiratorie, expiraţie şuierătoare (wheezing), senzaţie de presiune toracică, lipsă de aer, eliminare de spută vâscoasă. Manifestările se menţine de la 30 de minute până la câteva ore. Crizele apar mai ales noapte, se instalează şi dispar brusc. În timpul unei crize de astm, se produc: bronhospasm (care duce la îngustarea căilor respiratorii), inflamaţie (căile aeriene devin roşii şi umflate) şi producţie de mucus (care îngreunează respiraţia).
În cazul unei crize de astm se recomandă folosirea inhalatorului, care ajută la dilatarea căilor respiratorii. În unele cazuri, este nevoie de două dozaje (unul la apogeu, celălalt după 20 de minute). Dacă nu se observă îmbunătăţiri, este nevoie de consult medical de urgenţă.
Astmul acut grav sau starea de rău astmatic poate avea o durată mai mare de 24 de ore. În acest caz, bolnavul nu răspunde la tratamentul bronhodilatator uzual administrat în dozele adecvate şi pot să apară tulburări neurologice sau circulatorii.
Vezi şi: Astmul: când apar crizele. Ce rol joacă stresul în acest proces
