Îți place fasolea? Iată ce se întâmplă în corpul tău dacă o consumi des!
Dacă mănânci fasole în mod regulat, corpul tău poate avea numeroase beneficii. Fasolea este un aliment bogat în fibre, proteine, vitamine și minerale, care contribuie la sănătatea inimii, la buna funcționare a sistemului digestiv, la reducerea inflamației și la scăderea riscului de diverse boli.
Persoanele cu coln iritabil pot suferi de balonare după consumul de fasole. Foto: Shutterstock.
Consumul zilnic de fasole poate îmbunătăți sănătatea inimii. O cană pe zi este asociată cu un risc mai scăzut de boală coronariană, accident vascular cerebral și infarct. Comparativ cu carnea roșie, fasolea conține mai puține grăsimi saturate, iar compușii săi, precum potasiul și saponinele, ajută la scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului LDL.
Fasolea susține și tranzitul intestinal datorită conținutului ridicat de fibre. Poate preveni constipația, dar fibrele solubile din compoziția ei pot ajuta și în caz de diaree. În plus, amidonul rezistent hrănește bacteriile benefice din colon, contribuind la un microbiom sănătos.
Glicemia este mai bine controlată atunci când fasolea face parte din alimentația zilnică. Fiind bogată în fibre, proteine și amidon rezistent, fasolea încetinește absorbția zahărului în sânge și are un indice glicemic scăzut. Magneziul din ea poate fi util și în prevenirea diabetului de tip 2.
În plus, consumul de fasole contribuie la aportul de fier. O jumătate de cană oferă aproximativ 2 mg de fier, adică 11% din necesarul zilnic, ajutând la prevenirea oboselii, dificultăților de concentrare și problemelor digestive. Asocierea cu alimente bogate în vitamina C, precum ardeii, broccoli sau cartofii, îmbunătățește absorbția fierului.
O porție de jumătate de cană de fasole neagră conține aproximativ 109 calorii, 0,3 g grăsimi, 165 mg sodiu, 20 g carbohidrați, 8 g fibre (30% din doza zilnică recomandată), 7 g proteine, 2,3 mg fier, 42 mg magneziu și 73 mcg folat.
Fasolea poate fi consumată în diverse forme: conservată (ideal clătită înainte pentru a reduce sodiul), congelată sau uscată, după ce a fost hidratată și fiartă. Totuși, are și unele riscuri digestive, deoarece conține oligozaharide , care pot provoca balonare și gaze, mai ales la persoanele cu sindrom de intestin iritabil. Înmuirea, clătirea și fierberea fasolei pot reduce disconfortul.
Se recomandă consumul une porții de fasole pe săptămână. Poți include fasolea și în alte mâncăruri, precum burgeri vegetali, quesadilla cu brânză și fasole, supă de fasole neagră, năut copt, salate, sau chiar în paste tartinabile și paste obținute din făină de fasole.
Sursa: Health
