Medic: investim în sănătatea cognitivă cu fiecare pagină citită

De ce are nevoie creierul pentru a func┼úiona corespunz─âtor, dar ┼či care sunt factorii nocivi ┼či ce putem face pentru a men┼úine s─ân─âtatea acestui organ cu func┼úii at├ót de importante ne vorbe┼čte dr. Anca Pan┼úuroiu, medic neurolog.

image

De ce este creierul considerat un organ misterios? Ce ├«i preocup─â pe oamenii de ┼čtiin┼ú─â legat de creier?´╗┐

Ceea ce am descoperit p├ón─â la acest moment legat de func╚Ťionalitatea creierului cred c─â este doar o mic─â parte, sunt ├«n continuare patologii pe care nu ni le putem explica ╚Öi pe care, din p─âcate, la momentul actual nu le putem trata. Av├ónd ├«n vedere faptul c─â ├«n ultimele decenii speran╚Ťa de via╚Ť─â a crescut, odat─â cu ├«mb─âtr├ónirea popula╚Ťiei ne confrunt─âm ╚Öi cu o inciden╚Ť─â mai mare a bolilor degenerative. ├Än acest domeniu sunt la acest moment conduse o multitudine de cercet─âri pentru a ├«n╚Ťelege c├ót mai bine mecanismele de producere, a dezvolt─ârii unor strategii de preven╚Ťie ╚Öi a unui tratament ╚Ťintit.

Ce înseamnă neuroplasticitatea creierului?

Neuroplasticitatea sau plasticitatea creierului este un proces adaptativ care implic─â at├ót modific─âri stucturale, c├ót ╚Öi func╚Ťionale ale creierului. Cu alte cuvinte, este abilitatea sistemului nervos de a-╚Öi modula activitatea ca r─âspuns at├ót la stimul interni, c├ót ╚Öi externi prin reorganizarea stucturii sale, a conexiunilor c├ót ╚Öi a func╚Ťiilor.

Practic, implic─â toate schimb─ârile care se produc la nivelul creierului dup─â orice fel de afectare, fie c─â vorbim de accidente vasculare cerebrale sau traumatisme.

Până la ce vârstă continuă creierul să producă neuroni?

Acesta este un domeniu ├«n continu─â dezvoltare ╚Öi ├«n care cercet─ârile ├«n curs ne aduc informa╚Ťii noi ├«n fiecare zi! De╚Öi p├ón─â la acest moment nu a fost pus ├«n eviden╚Ť─â, extrapol├ónd de la studiile f─âcute pe animale - primate ╚Öi p─âs─âri - se presupune c─â inclusiv la persoanele adulte creierul are capacitatea s─â genereze noi neuroni, acesta fiind unul din procesele implicate ├«n neuroplasticitate.

Numiţi-ne cele mai importante lucruri pe care este bine să le facem pentru a avea un creier în formă, până la adânci bătrâneţi.

Pentru a fi noi ├«n form─â, cred c─â echilibrul este cel mai important lucru, at├ót s─ân─âtatea mental─â, c├ót ╚Öi s─ân─âtatea fizic─â fiind egal importante. Nu consider c─â un stil de via╚Ť─â restrictiv aduce beneficii asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale, dar ├«n acela╚Öi timp trebuie s─â ╚Ötim c─â sedentarismul, consumul de gr─âsimi, consumul de alcool ╚Öi fumatul, la fel ca ╚Öi o diet─â a somnului necorespunz─âtoare ne afecteaz─â semnificativ s─ân─âtatea fizic─â ╚Öi, implicit, pe cea a creierului. Din punct de vedere cognitiv, pentru a men╚Ťine o func╚Ťie optim─â, anumite activit─â╚Ťi precum cititul, pot aduce beneficii anumite jocuri: care implic─â antrenarea aten╚Ťiei ╚Öi concentrarea, precum ╚Öahul, cele care antreneaz─â arii lingvistice, precum integramele, sau, mai nou, unele jocuri de "brain training".

Care sunt substanţele nutritive de care creierul are nevoie? Ce este bine să mâncăm mai des pentru sănătatea cerebrală?

"Nutri╚Ťia pentru o ├«mb─âtr├ónire s─ân─âtoas─â" este acest domeniu de mare interes, care are ├«n vedere cre╚Öterea speran╚Ťei de via╚Ť─â ╚Öi sc─âderea inciden╚Ťei bolilor neurodegenerative. Aici trebuie s─â men╚Ťion─âm c─â printre factorii ce pot determina deteriorare cognitiv─â ╚Öi demen╚Ťa sunt bolile cerebrovasculare ╚Öi astfel o sc─âdere a factorilor de risc pentru aceste patologii ├«nseamn─â de fapt o sc─âdere a riscului de demen╚Ť─â. Din punct de vedere alimentar, acest lucru presupune o diet─â cu un con╚Ťinut sc─âzut de gr─âsimi ╚Öi carbohidra╚Ťi, bogat─â ├«n fructe ╚Öi legume. Al╚Ťi nutrien╚Ťi lua╚Ťi ├«n calcul, dar pentru care nu avem date certe la acest moment sunt complexul vitaminelor B - ├«n special fola╚Ťi - vitamina D ╚Öi acizi gra╚Öi Omega-3. Mai important─â dec├ót ace╚Öti nutrien╚Ťi lua╚Ťi separat pare a fi o diet─â complet─â, care s─â con╚Ťin─â to╚Ťi nutrien╚Ťii necesari, iar din toate considerentele, dieta mediteranean─â ├«ntrune╚Öte aceste criterii.

Cum este afectat creierul de consumul de alcool? Dar de fumat?

Creierul este afectat de consumul de alcool ├«n foarte multe feluri. Vorbim astfel despre diferite caren╚Ťe nutri╚Ťionale cum este deficitul de tiamin─â (vitamina B1) care poate pune ├«n pericol via╚Ťa ├«n anumite cazuri. De asemenea, consumul cronic de etanol poate determina deficite cognitive date de efectul toxic al etanolului asupra neuronilor, poate determina afectare cerebeloas─â (a creierului mic) cu atrofia acestuia at├ót prin efectul neurotoxic, c├ót ╚Öi prin deficit nutri╚Ťional.

Un alt lucru care trebuie men╚Ťionat este c─â prin afectarea altor organe, ficatul de exemplu, prin acumularea unor substan╚Ťe pe care acesta nu le mai elimin─â este afectat ╚Öi creierul ╚Öi poate ap─ârea ceea ce se nume╚Öte encefalopatie hepatic─â. Mai mult, trebuie men╚Ťionat c─â nu doar creierul este afectat de consumul de alcool, ci ├«ntreg sistemul nervos, iar aici vorbim de afectare a nervilor periferici ╚Öi a mu╚Öchilor.

De ce este somnul esenţial pentru creier?

O cantitate suficient─â de somn este esen╚Ťial─â pentru tot corpul nostru: pentru s─ân─âtatea fizic─â, func╚Ťia imun─â, s─ân─âtatea mental─â ╚Öi cogni╚Ťie. Speciali╚Ötii societ─â╚Ťilor de medicin─â a somnului recomand─â pentru adul╚Ťii cu v├órste cuprinse ├«ntre 18 ╚Öi 64 ani o perioad─â de somn de 7 p├ón─â la 9 ore pe noapte, iar persoanelor peste 65 ani le sunt recomandate aproximativ 7-8 ore de somn pe noapte. Bebelu╚Öii, copii ╚Öi adolescen╚Ťii necesit─â substan╚Ťial mai mult somn dec├ót adul╚Ťii. De asemenea ├«n anumite condi╚Ťii, fie c─â vorbim despre recuperarea dup─â anumite afec╚Ťiuni sau activitate intens─â at├ót fizica c├ót ╚Öi mental─â, o persoan─â poate necesita perioade chiar mai lungi de somn.

De ce apare accidentul vascular cerebral la persoanele tinere?

Cauzele sunt multiple, unele din ele neinfluen╚Ťabile. A╚Ö vrea totu╚Öi s─â pun accentul pe factorii modificabili, care cresc riscul de accidente vasculare cerebrale, pentru c─â ├«n ultimii ani, ├«n cazul tinerilor a crescut foarte mult inciden╚Ťa evenimentelor cerebrovasculare ce puteau fi prevenite prin controlul acestor factori. Obezitatea, fumatul, sedentarismul ╚Öi secundar hipertensiunea arterial─â, diabetul zaharat ╚Öi hipercolesterolemia sunt factori de risc importan╚Ťi pentru accidente vasculare cerebrale at├ót la v├órste tinere c├ót ╚Öi peste v├órst─â de 60-70 ani. Alarmant este ├«ns─â faptul c─â ace╚Öti factori apar cu o frecven╚Ť─â ├«n cre╚Ötere inclusiv ├«nainte de v├órst─â de 30-40 ani, cresc├ónd foarte mult riscul de accidente vasculare cerebrale la v├órste tinere.

Cite┼čte ┼či: Metoda FAST ajut─â la recunoa┼čterea simptomelor accidentului cerebral

Putem preveni boala Alzheimer?

Sunt descrise anumite m─âsuri care s-au dovedit utile ├«n sc─âderea riscului. ├Än primul r├ónd, a╚Ö men╚Ťiona mi╚Öcarea, mai ales cea ├«n aer liber, a╚Öa c─â recomandarea ar fi pentru cel pu╚Ťin 30 de minute de efort fizic ├«n fiecare zi. De asemenea, cititul este o alt─â metod─â important─â pentru a men╚Ťine creierul ├«n form─â. ╚śi aici a╚Ö vrea s─â subliniez faptul c─â la pacien╚Ťii cu demen╚Ť─â este foarte important ╚Öi nivelul de cuno╚Ötin╚Ťe de la care pornim, astfel observ─âm c─â persoane cu o preg─âtire ╚Öcolar─â mai bun─â pot avea o perioada mai lung─â p├ón─â ce boala devine evident─â pentru anturaj, tocmai pentru c─â bagajul cognitiv este mai bogat. Astfel, putem s─â le transmitem cititorilor mai tineri c─â ├«nc─â din primii ani de via╚Ť─â investim s─ân─âtatea noastr─â cognitiv─â cu fiecare an de studiu ╚Öi fiecare pagin─â citit─â.

Care este un caz care v-a impresionat din cele pe care le-a┼úi avut de-a lungul carierei?´╗┐´╗┐´╗┐

Sunt multe cazuri care m-au impresionat, unele mai triste, dar au fost ╚Öi altele mai fericite. Cred c─â cele mai mari satisfac╚Ťii apar ├«n momentul ├«n care vezi clinic rezultatele eforturilor tale, indiferent de v├órsta sau de patologia pacientului.