Medic: investim în sănătatea cognitivă cu fiecare pagină citită
De ce are nevoie creierul pentru a funcţiona corespunzător, dar şi care sunt factorii nocivi şi ce putem face pentru a menţine sănătatea acestui organ cu funcţii atât de importante ne vorbeşte dr. Anca Panţuroiu, medic neurolog.
De ce este creierul considerat un organ misterios? Ce îi preocupă pe oamenii de ştiinţă legat de creier?
Ceea ce am descoperit până la acest moment legat de funcționalitatea creierului cred că este doar o mică parte, sunt în continuare patologii pe care nu ni le putem explica și pe care, din păcate, la momentul actual nu le putem trata. Având în vedere faptul că în ultimele decenii speranța de viață a crescut, odată cu îmbătrânirea populației ne confruntăm și cu o incidență mai mare a bolilor degenerative. În acest domeniu sunt la acest moment conduse o multitudine de cercetări pentru a înțelege cât mai bine mecanismele de producere, a dezvoltării unor strategii de prevenție și a unui tratament țintit.
Ce înseamnă neuroplasticitatea creierului?
Neuroplasticitatea sau plasticitatea creierului este un proces adaptativ care implică atât modificări stucturale, cât și funcționale ale creierului. Cu alte cuvinte, este abilitatea sistemului nervos de a-și modula activitatea ca răspuns atât la stimul interni, cât și externi prin reorganizarea stucturii sale, a conexiunilor cât și a funcțiilor.
Practic, implică toate schimbările care se produc la nivelul creierului după orice fel de afectare, fie că vorbim de accidente vasculare cerebrale sau traumatisme.
Până la ce vârstă continuă creierul să producă neuroni?
Acesta este un domeniu în continuă dezvoltare și în care cercetările în curs ne aduc informații noi în fiecare zi! Deși până la acest moment nu a fost pus în evidență, extrapolând de la studiile făcute pe animale - primate și păsări - se presupune că inclusiv la persoanele adulte creierul are capacitatea să genereze noi neuroni, acesta fiind unul din procesele implicate în neuroplasticitate.
Numiţi-ne cele mai importante lucruri pe care este bine să le facem pentru a avea un creier în formă, până la adânci bătrâneţi.
Pentru a fi noi în formă, cred că echilibrul este cel mai important lucru, atât sănătatea mentală, cât și sănătatea fizică fiind egal importante. Nu consider că un stil de viață restrictiv aduce beneficii asupra sănătății mentale, dar în același timp trebuie să știm că sedentarismul, consumul de grăsimi, consumul de alcool și fumatul, la fel ca și o dietă a somnului necorespunzătoare ne afectează semnificativ sănătatea fizică și, implicit, pe cea a creierului. Din punct de vedere cognitiv, pentru a menține o funcție optimă, anumite activități precum cititul, pot aduce beneficii anumite jocuri: care implică antrenarea atenției și concentrarea, precum șahul, cele care antrenează arii lingvistice, precum integramele, sau, mai nou, unele jocuri de "brain training".
Care sunt substanţele nutritive de care creierul are nevoie? Ce este bine să mâncăm mai des pentru sănătatea cerebrală?
"Nutriția pentru o îmbătrânire sănătoasă" este acest domeniu de mare interes, care are în vedere creșterea speranței de viață și scăderea incidenței bolilor neurodegenerative. Aici trebuie să menționăm că printre factorii ce pot determina deteriorare cognitivă și demența sunt bolile cerebrovasculare și astfel o scădere a factorilor de risc pentru aceste patologii înseamnă de fapt o scădere a riscului de demență. Din punct de vedere alimentar, acest lucru presupune o dietă cu un conținut scăzut de grăsimi și carbohidrați, bogată în fructe și legume. Alți nutrienți luați în calcul, dar pentru care nu avem date certe la acest moment sunt complexul vitaminelor B - în special folați - vitamina D și acizi grași Omega-3. Mai importantă decât acești nutrienți luați separat pare a fi o dietă completă, care să conțină toți nutrienții necesari, iar din toate considerentele, dieta mediteraneană întrunește aceste criterii.
Cum este afectat creierul de consumul de alcool? Dar de fumat?
Creierul este afectat de consumul de alcool în foarte multe feluri. Vorbim astfel despre diferite carențe nutriționale cum este deficitul de tiamină (vitamina B1) care poate pune în pericol viața în anumite cazuri. De asemenea, consumul cronic de etanol poate determina deficite cognitive date de efectul toxic al etanolului asupra neuronilor, poate determina afectare cerebeloasă (a creierului mic) cu atrofia acestuia atât prin efectul neurotoxic, cât și prin deficit nutrițional.
Un alt lucru care trebuie menționat este că prin afectarea altor organe, ficatul de exemplu, prin acumularea unor substanțe pe care acesta nu le mai elimină este afectat și creierul și poate apărea ceea ce se numește encefalopatie hepatică. Mai mult, trebuie menționat că nu doar creierul este afectat de consumul de alcool, ci întreg sistemul nervos, iar aici vorbim de afectare a nervilor periferici și a mușchilor.
De ce este somnul esenţial pentru creier?
O cantitate suficientă de somn este esențială pentru tot corpul nostru: pentru sănătatea fizică, funcția imună, sănătatea mentală și cogniție. Specialiștii societăților de medicină a somnului recomandă pentru adulții cu vârste cuprinse între 18 și 64 ani o perioadă de somn de 7 până la 9 ore pe noapte, iar persoanelor peste 65 ani le sunt recomandate aproximativ 7-8 ore de somn pe noapte. Bebelușii, copii și adolescenții necesită substanțial mai mult somn decât adulții. De asemenea în anumite condiții, fie că vorbim despre recuperarea după anumite afecțiuni sau activitate intensă atât fizica cât și mentală, o persoană poate necesita perioade chiar mai lungi de somn.
De ce apare accidentul vascular cerebral la persoanele tinere?
Cauzele sunt multiple, unele din ele neinfluențabile. Aș vrea totuși să pun accentul pe factorii modificabili, care cresc riscul de accidente vasculare cerebrale, pentru că în ultimii ani, în cazul tinerilor a crescut foarte mult incidența evenimentelor cerebrovasculare ce puteau fi prevenite prin controlul acestor factori. Obezitatea, fumatul, sedentarismul și secundar hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și hipercolesterolemia sunt factori de risc importanți pentru accidente vasculare cerebrale atât la vârste tinere cât și peste vârstă de 60-70 ani. Alarmant este însă faptul că acești factori apar cu o frecvență în creștere inclusiv înainte de vârstă de 30-40 ani, crescând foarte mult riscul de accidente vasculare cerebrale la vârste tinere.
Citeşte şi: Metoda FAST ajută la recunoaşterea simptomelor accidentului cerebral
Putem preveni boala Alzheimer?
Sunt descrise anumite măsuri care s-au dovedit utile în scăderea riscului. În primul rând, aș menționa mișcarea, mai ales cea în aer liber, așa că recomandarea ar fi pentru cel puțin 30 de minute de efort fizic în fiecare zi. De asemenea, cititul este o altă metodă importantă pentru a menține creierul în formă. Și aici aș vrea să subliniez faptul că la pacienții cu demență este foarte important și nivelul de cunoștințe de la care pornim, astfel observăm că persoane cu o pregătire școlară mai bună pot avea o perioada mai lungă până ce boala devine evidentă pentru anturaj, tocmai pentru că bagajul cognitiv este mai bogat. Astfel, putem să le transmitem cititorilor mai tineri că încă din primii ani de viață investim sănătatea noastră cognitivă cu fiecare an de studiu și fiecare pagină citită.
Care este un caz care v-a impresionat din cele pe care le-aţi avut de-a lungul carierei?
Sunt multe cazuri care m-au impresionat, unele mai triste, dar au fost și altele mai fericite. Cred că cele mai mari satisfacții apar în momentul în care vezi clinic rezultatele eforturilor tale, indiferent de vârsta sau de patologia pacientului.
