Medic: cât de des ar trebui să mergem la oftalmolog după 40 de ani

1 dr adriana stanila bun jpg jpeg

La orice v├órst─â, este important s─â avem grij─â de s─ân─âtatea vederii. Prof. univ. dr. Adriana St─ânila, de la Clinica Ofta Total din Sibiu, ne vorbe┼čte, printre altele, despre problemele oculare care apar din copil─ârie ┼či p├ón─â la v├órsta a treia ┼či despre controalele oftalmologice pe care este indicat s─â le facem periodic, pentru a preveni complica┼úii precum orbirea.

Mulţi dintre noi petrecem destul de multe ore în faţa ecranului telefoanelor sau a calculatoarelor. Ce efect are acest lucru pentru sănătatea ochilor? Cum îi afectează pe copii?

Privitul ├«ndelungat la monitorul unui calculator sau al unui telefon mobil ne poate obosi ochii, deoarece trebuie s─â ne concentr─âm ├«ncontinuu pe un lucru apropiat. Mu┼čchii din jurul ochilor trebuie s─â se ├«ncordeze mai mult atunci c├ónd privim un obiect apropiat, cum ar fi ├«n timpul cititului sau privitul unui monitor, dec├ót atunci c├ónd privim un obiect aflat la dep─ârtare. Cititul de pe un dispozitiv cu display este ┼či mai d─âun─âtor vederii, deoarece ochii trebuie s─â suporte ┼či str─âlucirea acestuia, care poate afecta concentrarea ochilor pe imagine. De asemenea, ┼či dimensiunea mic─â a scrisului de pe dispozitivele mobile este d─âun─âtoare. Mul┼úi dintre noi avem sindromul ochiului uscat, deoarece clipim mai rar atunci c├ónd privim un obiect aflat ├«n apropiere. Dac─â sim┼úi c─â ┼úi s-au uscat ochii ├«n fa┼úa calculatorului, ia o scurt─â pauz─â, clipe┼čte sau folose┼čte lacrimi artificiale.

├Än cazul copiilor, exist─â o cre┼čtere accentuat─â a num─ârului celor care prezint─â semne de ochi uscat sau cu senza┼úia de presiune la nivelul ochilor de la prea mult timp petrecut ├«n fa┼úa ecranelor.

Timpul petrecut ├«n fa┼úa calculatorului variaz─â ├«n func┼úie de v├órsta copilului, scopul pentru care este utilizat computerul ┼či rolul s─âu. Durata maxim─â de privit la televizor, tablet─â, telefon, laptop este de 1-2 ore pe zi. Sunt recomandate pauze de 15-20 de minute ├«ntre reprizele de privit la TV, mai ales dac─â se dep─â┼če┼čte timpul recomandat. Nu l─âsa┼úi TV-ul s─â mearg─â ├«n continuu, pe principiul c─â oricum copilul nu se uit─â. Poate c─â nu se uit─â tot timpul ├«n ecran, dar creierul recep┼úioneaz─â toate mesajele transmise.

Care este vârsta la care ar trebui să înceapă primul control oftalmologic?

├Än mod obi┼čnuit, copiii ar trebui s─â fie du┼či la primul examen oftalmologic complet ├«n jurul v├órstei de 6 luni sau c├ónd p─ârin┼úii sesizeaz─â ceva, pentru ca medicul oftalmolog s─â se asigure c─â ochii se dezvolt─â corect. ├Än cazul ├«n care nu sunt descoperite probleme, se recomand─â ca urm─âtorul control oftalmologic s─â fie programat la v├órsta de 3 ani, iar apoi ├«nainte ca micu┼úul s─â ├«nceap─â ┼čcoala, adic─â ├«n jurul v├órstei de 6-7 ani.

Din p─âcate, ├«ns─â, majoritatea copiilor merg la primul control oftalmologic dup─â ce ├«ncep ┼čcoala, c├ónd profesorii observ─â anumite semne de ├«ngrijorare, cum ar fi c─â nu vede bine la tabl─â sau ├«ncurc─â semnele.

De foarte multe ori, p─ârin┼úii nu ┼čtiu sau trec cu vederea faptul c─â examinarea ochilor copiilor lor, ├«nc─â de la o v├órst─â fraged─â, reprezint─â o necesitate absolut─â pentru a asigura o dezvoltare adecvat─â a vederii. Acest consult este cu at├ót mai important atunci c├ónd copiii sunt prea mici pentru a vorbi. Multe afec┼úiuni severe care afecteaz─â ochii copiilor nu sunt dureroase, a┼ča c─â micu┼úii nu vor pl├ónge ┼či vor ar─âta c─â au o problem─â ├«ntr-un mod pe care p─ârin┼úii ├«l pot ├«n┼úelege. Numai un medic oftalmolog poate evalua corect calitatea vederii, put├ónd determina dac─â exist─â o problem─â imediat─â care necesit─â interven┼úie ┼či tratament.

În cazul adulţilor, cât de des ar trebui să facem controale oftalmologice?

├Än primul r├ónd, depinde de v├órsta fiec─ârui om ┼či, prin urmare, de v├órsta ochilor. Ochii tinerilor nu trebuie examina┼úi la fel de des, deoarece ochii no┼čtri ├«nceteaz─â s─â se dezvolte la v├órsta de 20 p├ón─â la 21 de ani. Cu toate acestea, pe m─âsur─â ce ├«mb─âtr├ónim, ochii no┼čtri continu─â s─â se schimbe, mai ales dup─â v├órsta de 40 de ani. ├Än aceast─â perioad─â, ochii no┼čtri ├«ncep s─â-┼či piard─â capacitatea de concentrare la vederea de aproape. Aceast─â condi┼úie este cunoscut─â sub numele de presbiopie, iar unii oameni sufer─â de o mai mare pierdere a capacit─â┼úii de concentrare dec├ót al┼úii.

Persoanele care au mai puţin de 40 de ani ar trebui să aibă un control ocular la fiecare 2 ani, indiferent dacă au sau nu o deficienţă de vedere precum miopia sau hipermetropia. În cazul celor care au trecut de 40 de ani, ar trebui făcut un control o dată pe an.

Care sunt testele oculare de rutin─â?

Testele realizate ╚őn cadrul unui control sunt concepute pentru a verifica vederea, dar ┼či pentru a examina aspectul ┼či modul ╚őn care func┼úia ocularăÄ este ╚őndeplinităÄ. Cele mai importante teste sunt: 

Testarea musculaturii oculare - acest test analizeaz─â mu┼čchii care controleazăÄ mi┼čcarea ochilor, ├«n c─âutarea unor simptome precum: sl─âbiciune, controlul slab sau slabăÄ coordonare. Medicul urm─âre┼čte mi┼čc─ârile ochilor ╚őn timp ce urmăÄri┼úi un obiect ├«n mi┼čcare, cum ar fi un obiect sau o lumin─â.

Testul de acuitate vizual─â (diagrama Snellen) presupune testarea separat─â a fiec─ârui ochi. Pacientul trebuie săÄ identifice literele prezente pe un ecran cu fiecare ochi, de la  o distan┼ú─â  anume.

Evaluarea refrac┼úiei - undele de lumina trec prin cornee ┼či prin obiectiv. ├Än cazul ├«n care razele de lumin─â nu se concentreaz─â perfect pe partea din spate a ochiului, pe retin─â, pacientul are o eroare de refractie. Evaluarea erorii de refrac┼úie ajutăÄ medicul săÄ recomande o prescrip┼úie medical─â pentru ochelari sau lentile, tratament ce va oferi pacientului o vedere mai bunăÄ.

Perimetria - c├ómpul vizual tot ceea ce pute┼úi vedea ├«n lateral, f─âr─â a muta ochii. Testul de c├ómp vizual determin─â dac─â ave┼úi dificult─â┼úi ├«n a vedea ├«n toate zonele din c╚âmpul vizual general de viziune. Exist─â diferite tipuri de teste de c├ómp vizual: perimetria automatăÄ, sau cea ╚őn care medicul va sta ├«n fa┼úa dumneavoastr─â ┼či v─â va cere s─â văÄ acoperi┼úi un ochi ╚őn timp ce acesta ╚ő┼či plimbăÄ m╚âna ╚őn c╚âmpul dumneavoastr─â vizual.

Testarea  modului ╚őn care pacientul percepe culorile - dac─â ave┼úi dificultăÄ┼úi ╚őn a distinge anumite culori, medicul oftalmolog v─â poate testa vederea, ╚őn special ╚őn cazul ╚őn care existăÄ o anumităÄ culoare pe care nu pute┼úi s─â o vede┼úi.

Examinarea cu ajutorul lampei cu fant─â - o lamp─â cu fant─â este un microscop care m─âre┼čte ┼či lumineaz─â partea din fa┼úăÄ a ochiului cu o luminăÄ intensăÄ. Medicul utilizeaz─â aceast─â lumin─â pentru a examina pleoapele, genele, corneea, irisul, cristalinul, dar ┼či camera cu lichid dintre cornee ┼či iris.

Examinare retinianăÄ (fundul de ochi) - permite evaluarea p─âr┼úii din spate a ochiului, retina, discul optic ┼či stratul de baz─â al vaselor de s╚ânge care hrăÄnesc retina. De obicei, ├«nainte de a putea vedea aceste structuri, pupilele trebuie s─â fie dilatate cu ajutorul unei substan┼úe speciale. Examinarea retinei dureaz─â de obicei mai pu┼úin de 10 minute, dar efectul pic─âturilor poate dura mai multe ore. Vederea poate săÄ fie neclarăÄ, iar pacientul poate săÄ fie deranjat de lumina puternicăÄ.

Screening-ul pentru glaucom ÔÇô acest test m─âsoarăÄ presiunea intraocularăÄ - presiunea lichidului din interiorul ochilor. El ajut─â medicul săÄ detecteze glaucomul, o boal─â care afecteaz─â nervul optic. Cu toate acestea, m─âsurarea presiunii este necesarăÄ pentru a stabili dacăÄ existăÄ sau nu un risc de glaucom. Este posibil s─â ave┼úi o presiune mai mare dec╚ât media ┼či totu┼či săÄ nu ave┼úi  glaucom sau săÄ suferi┼úi  de glaucom ┼či săÄ ave┼úi o presiune normalăÄ. ├Än cazul ├«n care presiunea ochilor este mai mare dec├ót media normalăÄ sau nervul optic pare neobi┼čnuit, medicul va realiza o pahimetrie, m─âsurare a grosimii corneii, test important ╚őn evaluarea corectăÄ a presiunii intraoculare. M─âsurarea dureaz─â c├óteva secunde.

Care sunt cele mai frecvente boli oculare?

Cele mai des ├«nt├ólnite afec┼úiuni ale copiilor sunt viciile de refrac┼úie ÔÇô hipermetropia, miopia, astigmatismul. Acestea, din fericire, nu sunt afec┼úiuni grave ┼či dac─â sunt diagnosticate din timp, pot fi tratate prin simpla purtare zilnic─â a ochelarilor.

├Än cazul ├«n care nu sunt depistate ┼či tratate din timp, viciile de refrac┼úie pot cauza o alt─â patologie ocular─â denumit─â ambliopie sau ÔÇ×ochi lene┼čÔÇŁ. Aceast─â afec┼úiune apare cel mai frecvent la unul dintre ochi (ochiul cu dioptriile mai mari), iar dac─â nu este tratat─â p├ón─â la v├órsta de 6-7 ani, poate duce la vedere sc─âzut─â la ochiul respectiv pentru tot restul vie┼úii.

Strabismul este o alt─â afec┼úiune ce apare ├«n copil─ârie cel mai frecvent. ├Än aceast─â patologie exist─â un dezechilibru al ac┼úiunii mu┼čchilor extraoculari, responsabili de alinierea corespunz─âtoare a ochilor. Astfel, ochii nu mai privesc ├«n paralel ┼či unul dintre ei ÔÇ×fugeÔÇŁ c─âtre interior sau exterior.

O altă patologie frecventă a copiilor de vârstă foarte mică este obstrucţia canalelor lacrimale. În această afecţiune, apare o îngustare a orificiului prin care lacrimile ajung de la nivelul ochiului în cavitatea nazo-faringiană. Căile lacrimale trebuie dezobstruate după vârsta de 8-9 luni a copilului.

├Än cazul adolescen┼úilor ┼či tinerilor, viciile de refrac┼úie continu─â s─â domine patologia. Dintre ele, miopia poate cre┼čte ca ┼či valoare ├«n dioptrii ├«n perioada adolescen┼úei.

├Än jurul v├órstei de 40 de ani, apare o modificare la nivelul ochiului numit─â presbiopie. O alt─â afec┼úiune care debuteaz─â ├«n jurul v├órstei de 45 de ani, cu predilec┼úie la femei, fiind asociat─â ┼či cu schimb─ârile hormonale asociate menopauzei, este sindromul de ochi uscat. ├Än aceste cazuri, exist─â un dezechilibru ├«ntre componentele lacrimilor. Nemaiav├ónd aceea┼či calitate, lacrimile nu mai lubrefiaz─â corespunz─âtor suprafa┼úa ocular─â, duc├ónd la apari┼úia simptomelor cum sunt ochii ro┼čii, senza┼úie de nisip ├«n ochi, senza┼úie de jen─â la clipit, usc─âciune ocular─â sau chiar hiperlacrimare.

În cazul persoanelor în vârstă, cataracta este cea mai întâlnită afecţiune. Ea reprezintă o afecţiune a cristalinului care constă în opacifierea acestuia, lucru care nu permite razelor luminoase să ajungă corespunzător la nivelul retinei, pentru a se forma o imagine clară. Este o boala progresivă, vederea scade în timp pe parcursul anilor, uneori chiar accelerat, pe parcursul câtorva luni.

Glaucomul este o afecţiune cronică, care constă în atrofierea nervului optic, din cauza unei presiuni crescute în interiorul ochiului. Este o boală silenţioasă, pacienţii observând abia în stadii tardive degradarea vederii. De aceea, controalele regulate, anuale, sunt recomandate pentru depistarea din timp a acestei afecţiuni.

Degenerescen┼úa macular─â legat─â de v├órsta reprezint─â o afec┼úiune a v├órstei, cum ├«i spune ┼či numele, care const─â ├«n ÔÇ×├«mb─âtr├ónireaÔÇŁ progresiv─â a retinei centrale, a maculei.   

Care sunt simptomele care arat─â c─â am putea avea probleme cu vederea?

Cele mai importante simptome care semnaleaz─â c─â am putea avea probleme de vedere sunt:

Vedere ├«nce┼úo┼čat─â ÔÇô ├«n general, este trec─âtoare, ├«ns─â ar trebui s─â ne pun─â ├«n gard─â, deoarece poate s─â ascund─â probleme serioase precum un glaucom, uveita, dezlipirea retinei sau degenerescen┼úa macular─â.

Lumini, umbre, cercule┼úe sau ÔÇ×o p├ónz─â gri peste ochiÔÇŁ ÔÇô pot s─â anun┼úe decolarea posterioar─â de vitros sau dezlipirea retinei, care poate s─â fie cauzat─â de o ruptur─â a retinei ├«n contextul unei distrofii a retinei periferice sau de o lovitur─â puternic─â la ochi.

Pierderea temporar─â ┼či brusc─â a vederii ÔÇô chiar dac─â se ├«nt├ómpl─â brusc ┼či revine la fel de repede, ea poate s─â fie cauzat─â de o serie de boli oculare: degenerescen┼úa macular─â legat─â de v├órst─â (care este principala cauz─â de orbire la persoanele cu v├órsta de peste 65 de ani) spasme, obstruc┼úii ale vaselor retinei sau un tip de glaucom.

Durere la nivelul ochilor ÔÇô majoritatea afec┼úiunilor oculare nu dor, ├«ns─â exist─â ┼či situa┼úii ├«n care putem s─â resim┼úim o durere la nivelul ochilor, ┼či anume dac─â avem: glaucom acut, ochi usca┼úi, lovitur─â la ochi, eroziunea corneei (zg├órietur─â) sau cancer ocular.

Disconfort la purtarea lentilelor ÔÇô de┼či ├«n majoritatea cazurilor persoanele care poart─â lentile de contact nu au nicio problem─â, exist─â ┼či situa┼úii ├«n care apar infec┼úii oculare. Dac─â apar durere, disconfort ┼či ochii ro┼čii trebuie s─â ├«ndep─ârt─âm imediat lentila de pe ochi ┼či  s─â mergem la un consult oftalmologic.

Cum afectează diabetul ochii? 

Diabetul provoac─â leziuni la nivel ocular ┼či nesupravegheat poate sa duc─â la sl─âbirea vederii  ┼či chiar orbire. Toate persoanele care sunt diagnosticate cu diabet prezint─â riscul de a face retinopatie diabetic─â. ├Än cazul retinopatiei diabetice apar ├«n interiorul ochiului noi vase de s├ónge care pot provoca dezlipirea de retin─â ┼či apari┼úia glaucomului neovascular, deoarece ochiul este invadat de s├ónge. Sunt cazuri ├«n care pacien┼úii v─âd foarte bine, nu sunt semne de boal─â, dar retinoptia diabetic─â poate totu┼či exista ┼či chiar s─â fie ├«ntr-un stadiu avansat. Simptomele ├«n cazul retinopatiei diabetice sunt: vederea ├«n cea┼ú─â, apari┼úia punctelor negre ├«n c├ómpul vizual, dificultatea de a citi la aproape. Retinopatia diabetic─â prezint─â mai multe stadii de evolu┼úie, primul stadiu al bolii se refer─â la retinopatia diabetic─â neproliferativ─â, ┼či se manifest─â prin apari┼úia unor edeme, hemoragii ale retinei. Aceast─â afec┼úiune este frecvent ├«nt├ólnit─â la persoanele cu diabet de tip 2.  

Care sunt afecţiunile oculare care pot duce la orbire?

Accidentele vasculare oculare, problemele cu retina, cataracta ┼či glaucomul sunt boli care pot transforma un om normal ├«ntr-un nev─âz─âtor.

CV Dr. Adriana St─ânil─â

┬Ě        Medic primar oftalmolog ┼či fondatoarea clinicii Ofta Total din Sibiu.

┬Ě        Peste 40 de ani de experien┼ú─â profesional─â ┼či peste 30 de ani ├«n chirurgia cataractei  cadru didactic ├«n cadrul Facult─â┼úii de Medicin─â ÔÇťVictor PapilianÔÇŁ, din Sibiu

┬Ě        Directorul Centrului de Cercetare a Suprafe┼úei Ocualare

┬Ě        Membru ├«n Societatea Rom├ón─â de Oftalmologie,

┬Ě        Membru fondator al Societ─â┼úii Rom├óne de Ultrasonografie ocular─â

Membru fondator ┼či Pre┼čedinte al Societ─â┼úii Rom├óne de Lentile de Contact.