Tusea şi dificultatea de a respira sunt simptome ale bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), boală care afectează peste 1 milion de români. Cauzată în principal de fumat, boala nu poate fi vindecată, dar poate fi ţinută sub control. Prof dr. Roxana Maria Nemeş, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie, ne vorbeşte mai multe despre ce înseamnă acest diagnostic.

Ce este BPOC şi de ce este atât de periculoasă?

BPOC, care înseamnă bronhopneumopatie obstructivă cronică, este o afecţiune cronică a plămânilor, care duce în timp la limitarea funcţiei respiratorii. Această amputare face ca în final să ducă pacientul către un deces nemeritat pentru că există terapie pentru această afecţiune. Chiar dacă nu o putem vindeca, putem încetini acest declin al funcţiei pulmonare. Ea ocupă al treilea loc de mortalitate în lume, fapt care ne îngrijorează în mod real.

Câţi români suferă de BPOC?

În medie, peste 1 milion de români. În prevalenţa pe care o avem la nivel naţional de 8,3% pentru pacienţii cu vârstă de peste 40 de ani, practic aceasta este cifra pe care a depistat-o studiul de prevalenţă efectuat la nivel naţional de Societatea Română de Pneumologie. Acestă prevalenţă şi boala în sine sunt un iceberg, noi vedem ceea ce reuşit să diagnosticăm, dar sunt mulţi pacienţi care nu ajung să fie diagnosticaţi la timp. Prin urmare, ne adresăm tocmai către aceste persoane care au simptome şi au un risc şi au şansă să fie diagnosticate la timp şi să beneficieze de o terapie corespunzătoare.

De ce apare, care sunt factorii de risc ?

E o boală invalindată din cauza distrucţiilor pe care le produce fumatul. Există numeroşi factori de risc pentru că BPOC este o combinaţie între bronşită şi emfizem. Structura anatomică pulmonară nu o putem reface, dar putem să ajutăm pacientul care suferă de BPOC prin numeroase terapii. Ea devine invalidantă prin factorii de risc (fumatul, poluarea, expunerea la particule nocive), iar cel mai important e fumatul (în special fumătorul care începe să fumeze la vârstă tânără şi continuă pe o perioadă foarte lungă). Foarte mulţi încearcă să păcălească fumatul cu tot felul de produse de ultimă generaţie care sunt realemente la fel de toxice. Fumatul indiferent de device-urile pe care le folosim are exact acelaşi risc.  

Cum se manifestă? La ce simptome să fie atenţi fumătorii?

Cel mai important simptom este tusea. În pandemie şi nu numai, în momentul în care suferi de această afecţiune trebuie să iei în calcul că poţi să tuşeşti. Fumătorul tuşeşte şi dă puţină importanţă acestui lucru şi i se pare o normalitate. Acest lucru nu trebuie considerat o normalitate, deoarece o tuse persistentă care îşi schimbă caracterul, culoarea expectoraţiei şi durează mai mult de 3 săptămâni trebuie te trimită la medicul pneumolog.

Tusea este unul dintre simptomele importante în COVID-19 şi atunci trebuie să dăm şansa medicului specialist să decanteze rapid acest diagnostic diferenţial.

După tuse, următorul simptom este lipsa de aer, dispneea: respirăm mai greu la distanţe mai mari, nu mai pot să duc efortul la sală, nu mai pot să car greutăţi în acelaşi ritm.

Al treilea simptom este jena toracică, acea senzaţie că nu intră bine aerul sau nu iese bine aerul. Toate aceste elemente trebuie să-ţi ridice un semn de întrebare şi să te adresezi medicului de familie, care te poate trimite către medicul specialist.

E păcat că pacienţii care ajung la 50-60 de ani şi au amputarea funcţiei respiratorii pentru că ajung să fie dependenţi de oxigen. Este acest risc asociat cu alte comorbidităţi pentru că o formă de BPOC sever va ataca inima. Avem nevoie de aceste 2 organe vitale, deoarece îmbolnăvirea inimii este dată de această scădere a capacităţii organismului de a se oxigena, iar patologia cardiacă devine foarte exprimată la pacientul cu BPOC în formele moderat-severe.

Cum se diagnostichează BPOC?

Sunt multe investigaţii funcţionale, clinice, radiologice pentru că toate susţin acest diagnostic. Cel mai non-invaziv mod prin care putem testa capacitatea noastră de a respira este prin spirometrie. Se face uşor, nu doare, durează mai puţin de câteva minute, o pot face şi copiii. Se efectuează în majoritatea cabinetelor de pneumologie. Apoi urmează elementele imagistice, astfel că pneumologul va efectua în funcţie de simptomatologie şi o radiografie pentru a exclude şi alte comorbidităţi, apoi elementele clinice şi biologice.

Pacienţii cu BPOC trebuie să vină la monitorizare cel puţin o dată la 6 luni, deoarece această prescripţie nu este pe termen lung. Pacienţii cu BPOC vor lua tratament toată viaţa dar putem să modificăm această medicaţie, să schimbăm dozele, să asociem mai multe tipuri de inhalere, să asociem diferite tipuri de terapii administrate pe cale inhalatorie.

Care este tratamentul pe care trebuie să-l urmeze cei cu BPOC?

Terapiile la ora actuală sunt la locul faptei, administrate pe cale inhalatorie, cu ajutorul acelor device-uri care asigură depunerea pulmonară foarte eficientă. Pentru BPOC, standardul de aur este dat de terapia bronhodilatatoare. Există şi pacienţi care experimentează numeroase exacerbări şi să ajungă să fie spitalizaţi. De aceea, este important să rărim şi să creştem distanţa dintre aceste exacerbări, deoarece este o senzaţie cruntă de lipsă de aer, iar şi pacientul trebuie să înţeleagă că tratamentul trebuie urmat zi de zi şi să respecte dozele recomandate.

Un diagnostic corect pus este acea gură de oxigen la propriu pentru care trebuie să o aibă din partea autorităţilor. Este suportul pe care mulţi pacienţi români trebuie să-l aibă. Uneori aceste medicamente nu pot fi suportate sub nicio formă integral de către pacient, de aceea trebuie să rămână în permanenţă compensate.

Există unle măsuri legate de stilul de viaţă care îi ajută pe bolnavi?

Sigur că da. Alimentaţia e foarte importantă pentru că vorbim despre menţinerea în limite normale a profilului lipidic colesterol şi trigliceride. Mesele trebuie să aibă un aport important de legume, fructe şi minimal de mâncăruri procesate. Toate aduc un beneficiu în stilul de viaţă al acestor pacienţi pentru că vorbim despre o sănătate a plămânilor, dar şi de o sănătate a inimii.

Trebuie să menţinem o sănătate generală a organismului, mai ales că de multe ori sărim peste mese, mâncăm pe fugă în timpul zilei şi ajungem să mâncăm prea mult seara, ceea ce nu este corect. Trebuie să avem un regim echilibrat în fibre, în raţia proteică şi acest lucru nu trebuie să înceapă la senectute. Suntem ceea ce mâncăm şi acest lucru e valabil şi când suntem tineri.

De asemenea, nu trebuie să devenim sedentari şi trebuie să facem mişcare la orice vârstă. Pacienţii cu BPOC în forme severe ajung să fie referiţi sistemelor de reabilitare pulmonară, ei învaţă să efectueze aceste exerciţii şi ele trebuie continuare la domiciliu.

CV

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (2020-2022) 

Conferenţiar universitar

Director Departament Preclinic

Facultatea de Medicină, Universitatea Titu Maiorescu

Medic primar pneumolog

Medic specialist pediatru

Cercetător ştiinţific gradul III

Doctor în ştiinţe medicale

Laborator Explorări Funcţionale Respiratorii

Citeşte şi: Dr. Florin Mihălţan, pneumolog: « Un fumător pierde 10-15 ani din viaţă » Medic: După micşorarea stomacului, pacientul slăbeşte mai repede mâncând mai puţin