Medic: O tuse persistentă care durează mai mult de 3 săptămâni trebuie să te trimită la medic

1 prof dr roxana nemes jpg jpeg

Tusea ┼či dificultatea de a respira sunt simptome ale bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), boal─â care afecteaz─â peste 1 milion de rom├óni. Cauzat─â ├«n principal de fumat, boala nu poate fi vindecat─â, dar poate fi ┼úinut─â sub control. Prof dr. Roxana Maria Neme┼č, pre┼čedinte al Societ─â┼úii Rom├óne de Pneumologie, ne vorbe┼čte mai multe despre ce ├«nseamn─â acest diagnostic.

Ce este BPOC ┼či de ce este at├ót de periculoas─â?

BPOC, care ├«nseamn─â bronhopneumopatie obstructiv─â cronic─â, este o afec┼úiune cronic─â a pl─âm├ónilor, care duce ├«n timp la limitarea func┼úiei respiratorii. Aceast─â amputare face ca ├«n final s─â duc─â pacientul c─âtre un deces nemeritat pentru c─â exist─â terapie pentru aceast─â afec┼úiune. Chiar dac─â nu o putem vindeca, putem ├«ncetini acest declin al func┼úiei pulmonare. Ea ocup─â al treilea loc de mortalitate ├«n lume, fapt care ne ├«ngrijoreaz─â ├«n mod real.

Câţi români suferă de BPOC?

├Än medie, peste 1 milion de rom├óni. ├Än prevalen┼úa pe care o avem la nivel na┼úional de 8,3% pentru pacien┼úii cu v├órst─â de peste 40 de ani, practic aceasta este cifra pe care a depistat-o studiul de prevalen┼ú─â efectuat la nivel na┼úional de Societatea Rom├ón─â de Pneumologie. Acest─â prevalen┼ú─â ┼či boala ├«n sine sunt un iceberg, noi vedem ceea ce reu┼čit s─â diagnostic─âm, dar sunt mul┼úi pacien┼úi care nu ajung s─â fie diagnostica┼úi la timp. Prin urmare, ne adres─âm tocmai c─âtre aceste persoane care au simptome ┼či au un risc ┼či au ┼čans─â s─â fie diagnosticate la timp ┼či s─â beneficieze de o terapie corespunz─âtoare.

De ce apare, care sunt factorii de risc ?

E o boal─â invalindat─â din cauza distruc┼úiilor pe care le produce fumatul. Exist─â numero┼či factori de risc pentru c─â BPOC este o combina┼úie ├«ntre bron┼čit─â ┼či emfizem. Structura anatomic─â pulmonar─â nu o putem reface, dar putem s─â ajut─âm pacientul care sufer─â de BPOC prin numeroase terapii. Ea devine invalidant─â prin factorii de risc (fumatul, poluarea, expunerea la particule nocive), iar cel mai important e fumatul (├«n special fum─âtorul care ├«ncepe s─â fumeze la v├órst─â t├ón─âr─â ┼či continu─â pe o perioad─â foarte lung─â). Foarte mul┼úi ├«ncearc─â s─â p─âc─âleasc─â fumatul cu tot felul de produse de ultim─â genera┼úie care sunt realemente la fel de toxice. Fumatul indiferent de device-urile pe care le folosim are exact acela┼či risc.  

Cum se manifestă? La ce simptome să fie atenţi fumătorii?

Cel mai important simptom este tusea. ├Än pandemie ┼či nu numai, ├«n momentul ├«n care suferi de aceast─â afec┼úiune trebuie s─â iei ├«n calcul c─â po┼úi s─â tu┼če┼čti. Fum─âtorul tu┼če┼čte ┼či d─â pu┼úin─â importan┼ú─â acestui lucru ┼či i se pare o normalitate. Acest lucru nu trebuie considerat o normalitate, deoarece o tuse persistent─â care ├«┼či schimb─â caracterul, culoarea expectora┼úiei ┼či dureaz─â mai mult de 3 s─âpt─âm├óni trebuie te trimit─â la medicul pneumolog.

Tusea este unul dintre simptomele importante ├«n COVID-19 ┼či atunci trebuie s─â d─âm ┼čansa medicului specialist s─â decanteze rapid acest diagnostic diferen┼úial.

Dup─â tuse, urm─âtorul simptom este lipsa de aer, dispneea: respir─âm mai greu la distan┼úe mai mari, nu mai pot s─â duc efortul la sal─â, nu mai pot s─â car greut─â┼úi ├«n acela┼či ritm.

Al treilea simptom este jena toracic─â, acea senza┼úie c─â nu intr─â bine aerul sau nu iese bine aerul. Toate aceste elemente trebuie s─â-┼úi ridice un semn de ├«ntrebare ┼či s─â te adresezi medicului de familie, care te poate trimite c─âtre medicul specialist.

E p─âcat c─â pacien┼úii care ajung la 50-60 de ani ┼či au amputarea func┼úiei respiratorii pentru c─â ajung s─â fie dependen┼úi de oxigen. Este acest risc asociat cu alte comorbidit─â┼úi pentru c─â o form─â de BPOC sever va ataca inima. Avem nevoie de aceste 2 organe vitale, deoarece ├«mboln─âvirea inimii este dat─â de aceast─â sc─âdere a capacit─â┼úii organismului de a se oxigena, iar patologia cardiac─â devine foarte exprimat─â la pacientul cu BPOC ├«n formele moderat-severe.

Cum se diagnosticheaz─â BPOC?

Sunt multe investiga┼úii func┼úionale, clinice, radiologice pentru c─â toate sus┼úin acest diagnostic. Cel mai non-invaziv mod prin care putem testa capacitatea noastr─â de a respira este prin spirometrie. Se face u┼čor, nu doare, dureaz─â mai pu┼úin de c├óteva minute, o pot face ┼či copiii. Se efectueaz─â ├«n majoritatea cabinetelor de pneumologie. Apoi urmeaz─â elementele imagistice, astfel c─â pneumologul va efectua ├«n func┼úie de simptomatologie ┼či o radiografie pentru a exclude ┼či alte comorbidit─â┼úi, apoi elementele clinice ┼či biologice.

Pacien┼úii cu BPOC trebuie s─â vin─â la monitorizare cel pu┼úin o dat─â la 6 luni, deoarece aceast─â prescrip┼úie nu este pe termen lung. Pacien┼úii cu BPOC vor lua tratament toat─â via┼úa dar putem s─â modific─âm aceast─â medica┼úie, s─â schimb─âm dozele, s─â asociem mai multe tipuri de inhalere, s─â asociem diferite tipuri de terapii administrate pe cale inhalatorie.

Care este tratamentul pe care trebuie s─â-l urmeze cei cu BPOC?

Terapiile la ora actual─â sunt la locul faptei, administrate pe cale inhalatorie, cu ajutorul acelor device-uri care asigur─â depunerea pulmonar─â foarte eficient─â. Pentru BPOC, standardul de aur este dat de terapia bronhodilatatoare. Exist─â ┼či pacien┼úi care experimenteaz─â numeroase exacerb─âri ┼či s─â ajung─â s─â fie spitaliza┼úi. De aceea, este important s─â r─ârim ┼či s─â cre┼čtem distan┼úa dintre aceste exacerb─âri, deoarece este o senza┼úie crunt─â de lips─â de aer, iar ┼či pacientul trebuie s─â ├«n┼úeleag─â c─â tratamentul trebuie urmat zi de zi ┼či s─â respecte dozele recomandate.

Un diagnostic corect pus este acea gură de oxigen la propriu pentru care trebuie să o aibă din partea autorităţilor. Este suportul pe care mulţi pacienţi români trebuie să-l aibă. Uneori aceste medicamente nu pot fi suportate sub nicio formă integral de către pacient, de aceea trebuie să rămână în permanenţă compensate.

Există unle măsuri legate de stilul de viaţă care îi ajută pe bolnavi?

Sigur c─â da. Alimenta┼úia e foarte important─â pentru c─â vorbim despre men┼úinerea ├«n limite normale a profilului lipidic colesterol ┼či trigliceride. Mesele trebuie s─â aib─â un aport important de legume, fructe ┼či minimal de m├ónc─âruri procesate. Toate aduc un beneficiu ├«n stilul de via┼ú─â al acestor pacien┼úi pentru c─â vorbim despre o s─ân─âtate a pl─âm├ónilor, dar ┼či de o s─ân─âtate a inimii.

Trebuie s─â men┼úinem o s─ân─âtate general─â a organismului, mai ales c─â de multe ori s─ârim peste mese, m├ónc─âm pe fug─â ├«n timpul zilei ┼či ajungem s─â m├ónc─âm prea mult seara, ceea ce nu este corect. Trebuie s─â avem un regim echilibrat ├«n fibre, ├«n ra┼úia proteic─â ┼či acest lucru nu trebuie s─â ├«nceap─â la senectute. Suntem ceea ce m├ónc─âm ┼či acest lucru e valabil ┼či c├ónd suntem tineri.

De asemenea, nu trebuie s─â devenim sedentari ┼či trebuie s─â facem mi┼čcare la orice v├órst─â. Pacien┼úii cu BPOC ├«n forme severe ajung s─â fie referi┼úi sistemelor de reabilitare pulmonar─â, ei ├«nva┼ú─â s─â efectueze aceste exerci┼úii ┼či ele trebuie continuare la domiciliu.

CV

Pre┼čedintele Societ─â┼úii Rom├óne de Pneumologie (2020-2022) 

Conferenţiar universitar

Director Departament Preclinic

Facultatea de Medicin─â, Universitatea Titu Maiorescu

Medic primar pneumolog

Medic specialist pediatru

Cercet─âtor ┼čtiin┼úific gradul III

Doctor ├«n ┼čtiin┼úe medicale

Laborator Explorări Funcţionale Respiratorii

Cite┼čte ┼či: Dr. Florin Mih─âl┼úan, pneumolog: ┬ź Un fum─âtor pierde 10-15 ani din via┼ú─â ┬╗ Medic: Dup─â mic┼čorarea stomacului, pacientul sl─âbe┼čte mai repede m├ónc├ónd mai pu┼úin