Dr. Florin Mih─âl┼úan, pneumolog: ┬ź Un fum─âtor pierde 10-15 ani din via┼ú─â ┬╗

1 mihaltan florin pneumolog jpg jpeg

Prof. dr. Florin Mih─âl┼úan ne-a explicat de ce un nefum─âtor poate face cancer pulmonar dac─â tr─âie┼čte l├óng─â un fum─âtor, dar ┼či ce pericule ├«l ÔÇ×p├óndescÔÇŁ pe fum─âtorul pasiv. Medicul ne-a vorbit ┼či despre gravitatea apneei de somn ┼či despre cum putem preveni infec┼úiile respiratorii, mai ales c─â sezonul r─âcelilor este aproape.

Click! S─ân─âtate: Ce trebuie s─â ┼čtie un fum─âtor care fumeaz─â aproximativ 10 ┼úig─âri pe zi, de peste 10 ani?

Dr. Florin Mih─âl┼úan: Orice ┼úigar─â este d─âun─âtoare. Num─ârul de 10 ┼úig─âri este de multe ori o etap─â din drumul spre un pachet pe zi. Dependen┼úa se ├«ntre┼úine ┼či se poten┼úeaz─â. Nicotina este cel mai pu┼úin periculos produs din ┼úigar─â. Cel─âlalte subtan┼úe cancerigene ┼či iritative sunt cele care atrag multitudinea de boli unde fumatul este cauz─â sau factor de risc.

:

Leziunile generate de fumat sunt ireversibile, pentru c─â tutunul, la temperaturi ├«nalte, distruge pl─âm├ónul. Dup─â ├«ntreruperea fumatului se stopeaz─â declinul accelerat al func┼úiei pulmonare consecutiv, de obicei, acestui efect distructiv. Totodat─â, scade ┼či din irita┼úia bron┼čiectaziei, deci din obstruc┼úia la nivelul c─âilor aeriene inferioare. Riscul de cancer se apropie ├«ns─â de cel al unui nefum─âtor abia dup─â 15 ani.

:

Fum─âtorul pasiv are riscuri foarte apropiate de cele ale fum─âtorului activ. Acestea depind de durata expunerii, de num─ârul de fum─âtori din camer─â, de frecven┼úa fumatului acestora, de sistemul de ventila┼úie. Exist─â exemple ├«n care so┼úul sau so┼úia, ├«n mod cu totul nevinovat, au f─âcut un cancer pulmonar din cauza fum─âtorului din cas─â, dup─â cum exist─â nenum─ârate cazuri de familii de fum─âtori unde genera┼úii succesive au ├«mp─ârt─â┼čit aceea┼či soart─â ┼či au pl─âtit acela┼či tribut fumatului.

:

În medie un fumător pierde între 10-15 ani din viaţă.

Fumatul creeaz─â dependen┼ú─â prin intermediul nicotinei din tutun. Aceast─â nicotin─â blocheaz─â unii receptori din creier unde se fixeaz─â ┼či creeaz─â o dependen┼ú─â ┼či o satisfac┼úie a fum─âtorului realizat─â ulterior din ce ├«n ce mai greu la un nivel mai mare al nicotinei. Astfel se explic─â de ce fum─âtorii ├«ncep cu c├óteva ┼úig─âri ┼či apoi treptat ajung la un pachet.

:

Nu sunt mai nocive. Dezbaterile arat─â c─â unele cartu┼če din aceste ┼úig─âri con┼úin ┼či ele substan┼úe cancerigene. Alte studii recente arat─â c─â 7% din fum─âtori se las─â de fumat cu aceste ┼úig─âri. Important este, pe viitor, ca acestea s─â capete acceptul de a fi utilizate ca medicament ┼či s─â nu aib─â ├«n continuare statutul de produs comercial. Este un drum lung care a┼čteapt─â confirmarea eficacit─â┼úii din studii de lung─â durat─â.

:

Da, se pot preveni, dac─â ne g├óndim c─â tabagismul este o cauz─â principal─â. Educa┼úia copiilor ┼či tinerilor ca s─â nu debuteze, ajutarea adul┼úilor s─â ├«ntrerup─â precoce aceast─â dependen┼ú─â, controalele regulate ale func┼úiei respiratorii, o legisla┼úie mai protectiv─â pentru fum─âtorii pasivi sunt toate m─âsuri de protec┼úie ┼či preven┼úie absolut necesare ┼či utile.

:

O prim─â explica┼úie rezid─â ├«n depistarea tardiv─â ├«n faze avansate ├«n aproape 70-80% a acestor forme de cancer care merg ├«n surdin─â. Cancerul pulmonar este un uciga┼č t─âcut cu simptome minore, adesea neglijate, de la o tuse mai intens─â, p├ón─â la un junghi sau c├óteva pic─âturi de s├ónge pe care pacientul le scoate prin tuse. ├Än al doilea r├ónd, sunt unele forme de cancer extrem de agresive, galopante, iar terapiile adesea nu reu┼česc s─â stopeze acest proces.

:

Frecven┼úa este de 4-6% ├«n popula┼úie, cauzele de apari┼úie fiind multiple, de la malforma┼úii sau modific─âri ale structurii osoase a fe┼úii, p├ón─â la afec┼úiuni neurologice, cardiovasculare, respiratorii ┼či endocrinologice. Obezitatea poate fi ┼či ea o cauz─â frecvent─â. Tratamentul se e┼čaloneaz─â pe trei paliere: un aparat numit CPAP, care este o ÔÇ×atel─â respiratorieÔÇŁ ┼či unde pe baza unei presiuni pozitive cu care se pompeaz─â aerul cu ajutorul unei m─â┼čti faciale se men┼úin c─âile aeriene superioare libere, tratamente chirurgicale oferite de ORL-i┼čti de l─ârgire a c─âilor aeriene superioare ┼či tratmente cu proteze dentare sau interven┼úii ├«n sfera buco-maxilo-facial─â.

Florin Mih─âl┼úan: Exist─â o leg─âtur─â important─â. Sindromul de apnee ├«n somn prin diminuarea vigilen┼úei ┼či adormirea la volan este responsabil de aproximativ 25-30% din accidentele rutiere grave cu victime colaterale. De obicei, acest lucru se ├«nt├ómpl─â mai ales pe autostrad─â, unde monotonia drumului faciliteaz─â adormirea la volan.

:

Exist─â o pleiad─â de ac┼úiuni protective ca, de exemplu-vaccinarea antigripal─â, vaccinarea antipneumococic─â, utilizarea de vitamina C, evitarea mediilor cu fluctua┼úii de temperatur─â ┼či a aglomera┼úiilor urbane ├«n momente de epidemie de grip─â.