În caz de suspiciuni de boală malignă, pentru un diagnostic cert, este nevoie de biopsie. Ce implică această intervenţie, când este indicată şi prin ce tehnici se realizează ne vorbeşte dr. Raluca Stănciulescu, medic primar gastroenterologie de la Spitalul Clinic Sanador.

Ce este biopsia? 

Dr. Raluca Stănciulescu: Biopsia este o procedură medicală prin care se realizează prelevarea de fragmente mici  de ţesuturi de la nivelul diverselor organe ale corpului în vederea analizării lor la microscop. Termenul de biopsie provine de la cuvintele greceşti bios = viaţă şi opsis = vedere, adică „examinarea ţesuturilor vii“. 

Care sunt indicaţiile biopsiei în gastroenterologie?  

Dr. Raluca Stănciulescu: În domeniul gastroenterologiei, indicaţiile biopsiilor sunt multiple, acestea putându-se efectua de la nivelul tractului digestiv (stomac, intestin subţire, colon) sau al organelor parechimatoase (ficat, pancreas). Biopsiile se pot realiza din ţesuturi aparent normale sau din diverse leziuni care necesită analiză anatomo-patologică pentru stabilirea diagnosticului. 
 
Principalele indicaţii ar fi: afecţiuni ale esofagului (esofagul Barrett, polipii esofagieni, tumorile esofagiene); afecţiuni gastro-duodenale (gastritele atrofice, ulcerul gastric, polipii sau tumorile cu această localizare, boala celiacă, depistarea infecţiei cu Helicobacter Pylori); afecţiuni ale intestinului gros (boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, colitele microscopice, colitele ischemice, polipii sau tumorile colo-rectale); afecţiuni hepatice (noduli hepatici - pentru a stabili natura benignă sau malignă, hepatite cronice, analize hepatice modificate fără a avea o cauză evidentă) şi afecţiunile pancreatice (formaţiuni tumorale - pentru a stabili cu precizie caracterul malign/benign). 

Care sunt tehnicile prin care se realizează biopsia în gastroenterologie?  

Dr. Raluca Stănciulescu: Biopsiile pot fi prelevate în timpul endoscopiilor digestive (endoscopie digestivă superioară, colonoscopie, ecoendoscopie) sau transabdominal (prin peretele abdominal), în cazul biopsiilor hepatice. 
 
Biopsiile endoscopice se efectuează introducând o pensă subţire prin canalul endoscopului. Cu această pensă se recoltează câteva fragmente din leziunea identificată endoscopic. 
 
Ecoendoscopia se efectuează cu un endoscop special, prevăzut cu o minisondă de ecografie în capăt. Această tehnică permite vizualizarea în detaliu a straturilor peretelui digestiv, a organelor de vecinătate din jurul esofagului, stomacului, duodenului, rectului. Se pot astfel vizualiza cu precizie pancreasul, căile biliare, o parte din ficat, eventualii noduli sau tumori din mediastin. După identificarea leziunilor, tehnica permite prelevarea de biopsii prin introducerea unor ace fine cu ajutorul cărora se aspiră fragmente din ţesutul respectiv. 
 
Biopsia hepatică transabdominală se efectuează, în general, sub control ecografic, dar se poate efectua şi „în orb“ în anumite situaţii. Intervenţia se face cu anestezie locală (la piele şi în planurile profunde) cu xilină: se practică o mică incizie cutanată cu ajutorul unui bisturiu, ulterior se introduce acul de puncţie până la nivelul ficatului şi se prelevează o mostră de ţesut. Aspiraţia de ţesut se poate face manual sau automat, cu ajutorul unui pistol de biopsie. 

Ce este puncţia biopsie aspirativă cu ac fin şi cum se realizează? 

Dr. Raluca Stănciulescu: În gastroenterologie, puncţia aspirativă cu ac fin se realizează cu ajutorul ecoendoscopului. Ecoendoscopia este o procedură similară endoscopiei digestive, doar că aparatul este prevăzut cu un transductor de ecografie în capăt.  
 
Se efectuează cu pacientul sedat şi nu este dureroasă. Acul de puncţie este introdus prin canalul acestui aparat şi cu ajutorul lui se pot preleva, aspirând cu o seringă specială, fragmente din peretele tubului digestiv sau din formaţiuni tumorale de vecinătate (ganglioni, tumori mediastinale, tumori hepatice sau pancreatice). Materialul bioptic obţinut se întinde pe lamele de sticlă şi, după coloraţii speciale, este analizat la microscop. 

Cum se efectueaza biopsia endoscopică? 

Dr. Raluca Stănciulescu: Procedurile endoscopice permit explorarea tractului digestiv (esofag, stomac, duoden, colon şi chiar intestin subţire) şi identificarea de leziuni care, de multe ori, necesită caracterizare prin examen anatomo-patologic (la microscop). Acest lucru este posibil prin prelevarea de biopsii. Endoscoapele sunt prevăzute în interior cu canale prin care pot fi introduse diverse instrumente de lucru, printre care şi pensele de biopsie. Acestea pot recolta fragmente tisulare de câţiva milimetri, fragmente care se extrag ulterior prin canalul endoscopului. 

Este biopsia dureroasă?  

Dr. Raluca Stănciulescu: Biopsiile efectuate în timpul explorărilor endoscopice nu sunt dureroase. De cele mai multe ori, endoscopiile se efectuează cu sedare intravenoasă, aşa încât pacientul doarme pe toată perioada examinării. Chiar şi în cazul endoscopiilor fără sedare, prelevarea de biopsii de la nivelul tractului digestiv nu este resimţită de către pacient. 
 
În cazul biopsiilor hepatice efectuate transabdominal (prin peretele abdominal), se efectuează anestezie locală prin injectarea de xilină la nivel cutanat şi în straturile profunde, pentru ca pacientul să resimtă cât mai puţin disconfortul produs de pasajul acului de puncţie. După procedură, când efectul anestezicului dispare, poate să apară o jenă la nivelul locului de puncţie. Această durere locală nu este de intensitate mare şi poate dura până la 12-24 ore. 

Ce complicaţii pot să apară  în urma unei biopsii?  

Dr. Raluca Stănciulescu: Prelevarea de biopsii în timpul endoscopiilor digestive este o manevră sigură, cu riscuri foarte mici pentru pacient. Extrem de rar pot apărea sângerări la nivelul mucoasei care să necesite ulterior manevre endoscopice de oprire a hemoragiei. Riscul de sângerare este mai mare la pacienţii care suferă de boli care afectează coagularea sângelui sau la cei care urmează tratamente ce modifică timpii de coagulare. 
 
În cazul biopsiilor prelevate în timpul ecoendoscopiei, există în plus un risc de infecţie sau de pancreatită (după puncţionarea leziunilor pancreatice), dar rata complicaţiilor severe este estimată la 0,3%. 
 
Biopsia hepatică transabdominală este o manevră bine tolerată, dar în cazuri rare pot apărea o serie de complicaţii cum ar fi hemoragia internă sau înţeparea accidentală a altor organe. Efectuarea puncţiei sub control imagistic (ecografic sau CT) reduce mult aceste riscuri. 

Ce se întâmpla cu proba recoltată la biopsie?  

Dr. Raluca Stănciulescu: Imediat după recoltare, mostrele de ţesut sunt introduse într-un recipient care conţine un lichid special ce permite prezervarea mai îndelungată a acestora. Aceste recipiente sunt trimise către laboratorul de anatomie patologică, în vederea analizei la microscop. Aici, fragmentele tisulare vor fi incluse în blocuri de parafină, ulterior secţionate foarte subţire (câţiva microni), aşezate pe lamele de sticlă şi colorate special. După această pregătire, vor fi examinate la microscop de medicul anatomo-patolog. 

Există un mit potrivit căruia biopsia poate duce la apariţia cancerului. Cum îl explicaţi?  

Dr. Raluca Stănciulescu: Există în rândul pacienţilor mai multe temeri referitoare la biopsie, printre care şi aceasta. Cred că principala cauză este interpretarea eronată a unor situaţii cu care unii pacienţi s-au întâlnit, de exemplu, boli neoplazice la persoane cunoscute (din familie sau prieteni) şi care, pentru diagnostic, au necesitat biopsii. Evoluţia nefavorabilă a acestor persoane, datorată bolii neoplazice (cancerului), este de multe ori pusă eronat pe seama prelevării de biopsii.