Diagnosticul şi tratamentul cazurilor de cancer, grav afectate de pandemie. Conf. Dr. Valentin Cernea: “Consecinţele vor fi vizibile pe termen mediu şi lung”

De mai bine de un an vorbim despre pandemie şi despre riscurile de îmbolnăvire cu Covid-19, iar în tot acest timp mulţi dintre noi am ales să ignorăm alte simptome şi să amânăm vizitele regulate la medic de teama unei posibile infectări. O decizie care ne poate costa scump – să nu uităm cât este de important să primim un diagnostic cât mai devreme, indiferent de boala despre care vorbim. Iar când aceasta se numeşte cancer, cu atât mai mult timpul se scurge împotriva noastră.

Medicii şi cercetătorii încearcă să obţină o imagine cât mai clară a urmărilor acestei pandemii asupra bolnavilor de cancer – fie ei diagnosticaţi, fie doar suspecţi, cu simptome îngrijorătoare. E greu să ajungă la această imagine, dar estimările de până acum sunt alarmante: analizele de tip screening pentru cancerul de sân şi cel de col s-au prăbuşit cu 94% în America, imediat după intarea în pandemie, potrivit unei analize publicată de Epic Health Research Network. Cele pentru cancerul de colon au scăzut cu 86 %. Institutul Naţional pentru Cancer din SUA prezice că vor fi peste 10 mii de decese în următorii 10 ani din cauza acestor examinări de sân şi colon anulate în pandemie. Cifrele pacienţilor care s-au prezentat la medic au crescut în vara lui 2020, după primul val pandemic, dar tot au rămas sub nivelul celor din 2019. Şi în România întâlnim acelaşi trend. Ne explică situaţia Conferenţiar Doctor Valentin Cernea, directorul medical al spitalului Onco Card Braşov, medic cu peste 40 de ani experienţă în oncologie.

“Au fost efecte negative clare, fără îndoială. În prima perioadă, pandemia a afectat chiar prin sistarea accesului la servicii medicale – primele două luni, sub imperiul acelei panici din debut. Îmi aduc aminte că am avut o scădere bruscă de cazuistică pe toate sectoarele – şi pe partea de oncologie medicală, şi de radioterapie, şi de chirurgie, dată de rezerva pacienţilor de a se prezenta în spitale. De la mijlocul verii s-a simţit o revigorare a activităţii medicale”.

Profesorul Cernea spune că întregul flux al unui caz oncologic a fost dat peste cap de situaţia pandemică. Pacienţii nu s-au mai prezentat la consultaţii de spaima virusului, nu au mai putut fi diagnosticaţi, nu s-au mai făcut investigaţii - de pildă, endoscopii - nu s-au prelevat probe, nu s-au efectuat biopsii, nu au mai existat practic cazuri noi de cancer depistate.

“Lucrurile au trenat, din nefericire, în multe specialităţi, împotriva interesului pacienţilor. Multe dintre serviciile medicale şi-au redus capacitatea, apoi au intervenit şi operaţiunile de triaj care au devenit necesare, în marile secţii – mai ales din spitalele de stat - a fost nevoie de compartimente separate pentru pacienţi negativi/pacienţi pozitivi şi toate aceste operaţiuni pe deplin justificate din punct de vedere al pandemiei, categoric au produs o întârziere din punct de vedere al accesului la diagnostic şi tratament. Sunt convins de acest lucru. Va fi greu să avem o imagine precisă asupra acestei situaţii, acum imediat. Din păcate, consecinţele vor fi vizibile pe termen mediu şi lung”.

Tocmai de aceea este extrem de important ca acum, când trăim cu pandemia de mai bine de un an şi am învăţat cum să ne protejăm de coronavirus, să reluăm controalele regulate şi să mergem la medic când avem simptome alarmante. Directorul medical al spitalului Onco Card Braşov explică, pe înţelesul tuturor, de ce este atât de important să depistăm un cancer chiar la debutul lui.

“Cancerul este o denumire generică care acoperă un număr mare de localizări, dar, în esenţă, orice cancer este reprezentat de un ţesut parazit care creşte în organism. Adică creşte în plus, nu are niciun rol funcţional şi, din nefericire, este dotat şi cu capacităţi foarte agresive – pe de-o parte de creştere locală şi de multiplicare, creştere în dimensiuni, şi, pe de altă parte, de invazie a ţesuturilor sănătoase şi, din păcate, în stadii avansate de iniţiere a unui proces metastatic, adică un număr de celule plecate din tumora iniţială pe cale sangvină şi limfatică are capacitatea de a da metastaze în alte organe la distanţă mare de situsul de origine. Ce reţinem? Cu cât o tumoră este mai mare în dimensiuni, cu atât probabilitatea de a fi infiltrat ţesuturi din imediata ei vecinătate sau chiar de a fi iniţiat procesul de metastazare este mai mare. Fără nicio îndoială şi tratamentele în faze avansate ale cancerului sunt mult mai puţin eficace, adică cu rate de supravieţuire şi de vindecare mult mai mici. Mult mai mare este suferinţa pentru pacient”, explică Profesorul Cernea.

Întotdeauna stadiile avansate de cancer nu pot fi tratate printr-o singură metodă, de obicei este nevoie de o asociere chimioterapie – chirurgie - radioterapie, chirurgie – radioterapie - chimioterapie adjuvantă. Asta înseamnă că durata tratamentelor se extinde foarte mult şi, nu în ultimul rând, că fiecare din aceste tratamente are toxicitatea lui specifică, adică face un rău în plus organismului.

“Toxicităţile la un moment dat se cumulează şi am să vă dau un exemplu simplu – de pildă, după o intervenţie chirurgicală pentru un cancer de col uterin dacă este nevoie de radioterapie trebuie ca doza administrată să fie în concordanţă cu toleranţa ţesuturilor normale. Rămâne şi problema sechelelor post-operatorii ale chirurgiei (aderenţele), pentru că noi venim peste ansele intestinale cu o radioterapie, şi adesea se pot produce stenoze, perforaţii, deci toxicitatea tratamentelor se cumulează în detrimentul pacientului. Într-un stadiu incipient al bolii este posibilă vindecarea, eventual cu o singură metodă de tratament, fie că este o excizie chirurgicală sau este o aplicaţie de brahiterapie. Vreau să vă dau un exemplu legat tot de cancerul uterin care în România este o problemă de sanatate publică, avem o prevalenţă a stadiilor avansate cum nu se întâlneşte niciunde în Europa şi pierdem o groază de ani de viaţă la femei relativ tinere. Un carcinom in situ descoperit la un test Babeş-Papanicolau, care e o acţiune de depistare precoce, se poate trata cu o intervenţie chirurgicală de tip conizaţie care ţine 15 minute. Se poate compara cu suferinţa tratării unui cancer invaziv de col uterin în stadiul 3b? Niciodată”, concluzionează specialistul Onco Card.