Coronarografia îţi poate salva viaţa. Cum se face şi ce indicaţii are
Cea mai bună metodă de evaluare a arterelor coronare, vasele de sânge care hrănesc mușchiul inimii, este coronarografia sau angiografia coronariană. Dr. Vlad Bătăilă, medic specialist cardiologie cu supraspecializare în cardiologie intervențională, ne vorbeşte mai multe desprea această procedură.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în țara noastră. Dintre acestea, boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral și arteriopatia cronică a membrelor inferioare sunt implicate în majoritatea cazurilor. Aceste trei patologii ale arterelor – coronare (care irigă inima), cerebrale (care irigă creierul), respectiv ale membrelor inferioare – au drept cauză comună ateroscleroza, adică stenozarea (îngustarea) arterelor din organism prin formarea de plăci de aterom, un material organic deosebit de complex, ce are la bază colesterolul. Factorii de risc principali ce duc la apariția aterosclerozei sunt fumatul, diabetul zaharat, valorile crescute ale colesterolului seric și hipertensiunea arterială.
Dat fiind impactul major al bolii aterosclerotice asupra populației, medicina a făcut progrese importante în diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni, astfel că, în ultimele două decade, patologia a trecut din sfera aproape exclusivă a diagnosticelor indirecte si a tratamentului medical în cea a medicamentelor țintite și a tratamentului endovascular avansat. Diagnosticul direct al aterosclerozei se realizează prin investigații invazive: coronarografie pentru arterele coronare și arteriografie țintită pentru celelalte artere.
Vezi şi: Ce simptome apar când ai inima mărită? La ce să fii atent!
În ce constă intervenţia
Coronarografia sau angiografia coronariană constă în vizualizarea directă a arterelor de pe suprafața inimii prin injectarea locală a unei substanțe iodate de contrast. Aceasta se efectuează invaziv, prin introducerea unor catetere de la locul abordului vascular, la nivelul membrelor, până în proximitatea inimii, la nivelul originii celor două artere coronare, sub control radiologic. Abordul vascular se efectuează cel mai frecvent la nivelul arterei radiale la articulația pumnului sau la nivelul arterei femurale în zona inghinală, sub anestezie locală, pacientul fiind conștient pe întreaga durată a procedurii.
În urma vizualizării arterelor coronare și a eventualei patologii de la nivelul acestora, se decide modalitatea de tratament, fie conservator (medicamentos), fie de revascularizare, cel mai frecvent prin implantul unuia sau mai multor stenturi. În anumite cazuri, revascularizarea poate fi și chirurgicală, prin operație deschisă de bypass aorto-coronarian.
Complicaţii posibile
Fiind o investigație invazivă, coronarografia poate prezenta și o serie de complicații, cele mai frecvente fiind legate de abord (hematom, pseduoanevrism arterial, fistulă etc.), care în general sunt minore și autolimitante, dar pot apărea rar și complicații serioase, precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic acut, stopul cardiorespirator si chiar decesul. Aportul coronarografiei și al tratamentului endovascular ulterior în scăderea marcată a morbi-mortalității în populația generală este indiscutabilă, însă, fiind vorba de investigații și tratamente invazive, întotdeauna este necesar ca riscul procedurii să fie mai mic decât beneficiul potențial. Prin urmare, coronarografia trebuie efectuată numai în urma recomandării unui medic cardiolog, după un bilanț clinic și paraclinic judicios, care să stabilească un raport risc/beneficiu adecvat pentru pacient.
