Ce simptome apar când ai inima mărită? La ce să fii atent!

O inimă mărită nu este o afecțiune în sine, ci un simptom al unei probleme de bază care face ca inima să lucreze mai mult decât în mod normal, scrie Better Health.

Unele dintre numeroasele cauze includ boala coronariană, cardiomiopatia dilatativă idiopatică, hipertensiunea arterială și boala valvelor cardiace.

Tratamentul depinde de cauză, dar poate include ajustări ale dietei și stilului de viață, medicamente și intervenții chirurgicale.

Inima este o pompă fprmată din mușchi de mărimea unui pumn strâns. O inimă mărită este semnul unei probleme de bază care face ca inima să lucreze mai mult decât în mod normal.

Persoanele în vârstă au un risc crescut de a avea o inimă mărită, medical numită cardiomegalie. Foto: Shutterstock

Gama de probleme de bază care pot duce la o inimă mărită sunt din game diferite: patologii legate de boala mușchiului inimii, din punct de vedere fiziologic, boli legate de suprasolicita mușchiul inimii, cum ar fi hipertensiunea arterială sau bolile tiroidiene.

Simptomele unei inimi mărite pot fi inexistente, dar, când apar se pot datora faptului că inima nu reușește să pompeze sângele în mod eficient și acest lucru duce la un sindrom cunoscut sub numele de insuficiență cardiacă congestivă.

Simptomele pot include:

· probleme de respirație

· dificultăți de respirație

· ameţeală

· bătăi neregulate ale inimii (aritmie)

· palpitații cardiace

· retenție de fluide

Cauzele măririi inimii

Unele dintre numeroasele cauze ale măririi inimii includ:

boala coronariană – depozitele de colesterol, „plăcile” se acumulează în interiorul uneia sau mai multor artere coronare (inima). Acest fenomen se numește ateroscleroză și are ca rezultat îngustarea arterelor. Acest lucru reduce aportul de oxigen, care este combustibilul pentru inimă.

hipertensiune arterială (hipertensiune arterială) – sângele pompează cu mai multă forță decât de obicei prin artere, ceea ce exercită presiune asupra inimii. Cauzele hipertensiunii arteriale includ obezitatea și un stil de viață sedentar

cardiomiopatie dilatată idiopatică - boală a mușchiului inimii, a cărei cauză nu este cunoscută. Inima mărită sau „dilatată” este unul dintre cele mai comune tipuri de cardiomiopatie. Cel mai frecvent simptom pe care îl prezintă pacienții cu cardiomiopatie este scurtarea respirației și umflarea gleznelor. Simptomele mai rare includ amețeli și dureri în piept

miocardită – o infecție a inimii care este în general cauzată de un virus. O persoană poate avea mai întâi o boală virală și mai târziu poate avea simptome de insuficiență cardiacă congestivă

boala valvulară a inimii – de exemplu, o valvă mitrală defectuoasă permite sângelui să curgă înapoi, ceea ce înseamnă că camera cardiacă afectată trebuie să se contracte cu mai multă forță decât de obicei

ischemie cardiacă – scăderea fluxului sanguin către inimă. Această afecțiune poate provoca dureri de inimă (angină)

atac de cord anterior – un mușchi al inimii slăbit se poate mări pentru a ține pasul cu cerințele de pompare a sângelui în jurul corpului

boala tiroidiană – glanda tiroidă reglează multe funcții metabolice. Netratată, o afecțiune tiroidiană poate duce la hipertensiune arterială, niveluri crescute de colesterol din sânge, bătăi neregulate ale inimii și mărirea inimii

obezitatea – transportul prea multă grăsime corporală este un factor de risc pentru hipertensiune arterială, care, la rândul său, poate determina creșterea inimii

lipsa exercițiilor fizice – a duce un stil de viață sedentar este un factor de risc cunoscut pentru o serie de afecțiuni, inclusiv boala coronariană și hipertensiunea arterială

bătrânețea – pe măsură ce îmbătrânim, arterele noastre își pierd o parte din elasticitate. Această „rigidizare” a vaselor de sânge cauzează hipertensiune arterială, care este un factor de risc pentru inima mărită.

Diagnosticul

O inimă mărită este diagnosticată folosind o serie de teste, inclusiv: istoric medical și examen fizic, radiografie toracică – aceasta îi permite medicului să vadă forma și dimensiunea generală a inimii și plămânilor

ecocardiogramă – undele sonore trimise către un aparat special prezintă o imagine a inimii care bate, astfel încât medicul să poată vedea inima în timp ce camerele ei se contractă și se relaxează

Ecografie Doppler – arată fluxul de sânge prin valvele cardiace și evaluează dacă valvele funcționează normal

electrocardiogramă – măsoară activitatea electrică a inimii și poate evalua ritmul inimii și dovezile de infarct sau ischemie vechi.

Cum se tratează?

Depinde de cauza de bază, dar opțiunile pot include medicamente pentru a opri inima să se mărească și mai mult, abordarea problemei de bază (de exemplu, prin dietă, renunțarea la fumat, exerciții fizice și medicamente pentru a ajuta la controlul hipertensiunii arteriale sau o intervenție chirurgicală pentru a înlocui o valvă cardiacă defectă), exerciții cardiovasculare regulate, adoptarea unei diete sărace în grăsimi, ajustări alimentare pentru a reduce nivelul colesterolului din sânge, controale medicale frecvente pentru a se asigura că tratamentele funcționează.