Medic: La debut, cancerul la sân poate fi complet asimptomatic
În România, aproape 74% dintre cazurile de cancer la sân sunt descoperite în stadiile 2 şi 3 ale bolii. Este foarte important ca toate femeile să ştie când şi ce teste să facă pentru depistarea timpurie a acestei afecţiuni, care este una dintre cele mai întâlnite forme de cancer din ţara noastră. Medicul Gabriela Jumuga ne vorbeşte mai multe despre cancerul de sân.
Care sunt cauzele cancerului la sân și factorii care predispun la această boală?
Din păcate nu putem vorbi despre o cauză concretă a cancerului mamar. În schimb, au fost identificați o serie de factori de risc care se asociază mai frecvent cu această boală. Cei mai importanți factori de risc pentru cancerul mamar:
·Vârsta: cu cât o pacienta înaintează în vârstă cu atât are un risc mai mare de a dezvoltă cancer la sân;
·Prezența anumitor mutații genetice – cele mai cunoscute BRCA1/BRCA 2 – pacientele purtătoare ale acestor mutații genetice au un risc foarte mare de a dezvolta cancer la sân, dar și ovarian;
·Istoricul personal de cancer la sân (dacă o pacientă a fost diagnosticată cu cancer la sân are un risc crescut de a dezvoltă un nou cancer mamar, fără legătură cu prima tumoră) sau de leziuni precanceroase mamare (hiperplazia atipică ductala/lobulară);
·Radioterapia toracică în antecedente pentru o serie de afecțiuni;
·Istoricul familial de cancer la sân – în special rude de gradul I cu această boală;
·O serie de factori reproductivi – menarhă precoce, menopauza tardivă, sarcina după vârstă de 30 ani;
·Administrarea de hormoni, în special terapia hormonala de substituție în menopauză;
·Stilul de viață – pacientele active, care practică diversre activități sportive, cu dietă sănătoasă cu mai puține grăsimi, care își mențin o greutate în limite normale, care nu consumă alcool au risc mai scăzut de a face cancer la sân.
Ca urmare, este ușor de înțeles faptul că o femeie va avea un risc mai mare să dezvolte cancer la sân dacă va asocia mai mulți factori de risc din cei enumerați anterior.
Care sunt simptomele bolii?
În multe cazuri, la debut, cancerul la sân poate fi complet asimptomatic. Sunt o serie de semne locale la nivelul sânilor care ar trebui să atragă atenția și pe care pacientele ar trebui să le cunoască. Cea mai frecvența modificare este reprezentată de apariția unui nodul la nivelul unuia dintre sâni: de regulă este un nodul dur, frecvent nedureros, care persistă în timp și care are tendința să crească în dimensiuni. Alte simptome sunt: retracţia pielii sau a mamelonului, modificări de formă sau dimensiuni ale sânului (mărirea sau, dimpotrivă, micșorarea), edemul sânului, pielea având aspect particular de „coajă de portocală”, înroşirea sânului,, scurgeri mamelonare, în special sangvinolente, modificări ale regiunii areolomamelonare de tip eczemă sau eroziune, apariția unui nodul axillar (la subraț).
De la ce vârstă trebuie începute controalele pentru cancerul de sân?
Dacă discutăm strict de programe de screening pentru cancer la sân, trebuie spus faptul că la nivel mondial nu există un model standard, unic, cu privire la vârsta de debut și la intervalul de screening. De asemenea, nu există în toate statele programe naționale de screening pentru cancer la sân. De exemplu, în Europa de Vest există o serie de țări cu programe naționale de screening pentru cancerul la sân bine structurate, în general, grupa de vârstă țintă fiind 50-70 de ani. În România, deocamdată nu există un program național de screening pentru cancerul mamar. Astfel, doar un număr restrâns dintre femei fac controale periodice ale sânilor, ceea ce explică de ce multe dintre cazurile de cancer mamar în România sunt depistate în stadii avansate.
Un aspect important de menționat se referă la faptul că multe dintre cazurile de cancer la sân (aproape un sfert) apar la femei cu vârstă mai mică de 50 ani (uneori la femei foarte tinere), adică la paciente care uzual nu sunt incluse în programele naționale de screening nici în țările dezvoltate. De aceea, există multe femei și în aceste țări care nu se limitează doar la programul de screening, ci optează activ pentru evaluări senologice periodice suplimentare și înaintea vârstei de 50 ani.
Personal, recomand tuturor femeilor, inclusiv celor foarte tinere, să își autoexamineze lunar sânii și anual să meargă la ginecolog pentru evaluarea de rutină, ocazie cu care pot efectua examenul clinic senologic, ideal însoțit de ecografie mamară. În plus, după vârstă de 40 ani, să efectueze la 2 ani și mamografie.
Cum se face corect autopalparea sânilor?
Autoexaminarea sânilor este un gest de normalitate și ar trebui efectuat regulat aproximativ o dată pe lună. Ideal, se realizează după încheierea menstruației.
Inspecția sânilor reprezintă etapa inițială: pacienta își poate examina în oglindă sânii cu mâinele pe lângă corp și apoi cu mâinile ridicate deasupra capului, încercând să depisteze eventuale modificări locale (pe care le-am menționat deja anterior). În a două etapă, se realizează autopalparea: nu avem pretenția unei examinări profesioniste, medicale; totuși, prin palpare atentă, cadran cu cadran, deseori, pacientele pot sesiza apariția unui nodul; de regulă, este un nodul ferm, cu mobilitate redusă, fără durere asociată.
Cum se pune diagnosticul de cancer mamar?
Diagnosticul de certitudine în cancerul la sân se realizează doar prin biopsie. Astfel, în cazul în care, în urma examenului clinic/ecografic/mamografic, am depistat un nodul mamar suspect, este obligatoriu să stabilim diagnosticul precis. În marea majoritate a cazurilor, biopsia se realizează prin puncție cu ac gros sub ghidaj ecografic.
În ce constă tratamentul cancerului de sân?
Tratamentul cancerului la sân este unul complex, ce include medici de specialități diferite și este întotdeauna particularizat pentru fiecare pacientă în parte.
Conduită terapeutică poate să includă în mod variabil:
* intervenția chirurgicală (fie chirurgie conservatoare, adică îndepărtarea limitată a formațiunii canceroase, fie mastectomie - care presupune îndepărtarea sânului; în plus, se asociază cu stadializarea chirurgicală a axilei prin tehnica ganglionului santinelă sau prin limfadenectomie axilară);
* radioterapia – este o terapie locală sau locoregională, care utilizează fascicule de radiații cu energie înaltă, care distrug celulele canceroase; ea se adresează întregului sân (în chirurgia conservatoare) sau peretelui toracic (după mastectomie), respectiv ariilor ganglionare.
* polichimioterapia, care este o terapie sistemică, afectează toate celulele din organism cu ritm de diviziune înalt. Polichimioterapia încearcă să realizeze, în primul rând, controlul general, la distanță, al bolii, dar poate reduce în dimensiuni și tumora primară atunci când se aplică înaintea intervenției chirurgicale ca terapie neoadjuvantă;
* hormonoterapia este tot o terapie sistemică, care își propune să reducă nivelul de estrogeni și progesteron din organism. Se știe că multe cancere la sân prezintă receptori hormonali pentru estrogeni (ER+) și progesteron (PGR+). În aceste cazuri, hormonii din organismul femeii pot susține progresia cancerului. La aceste paciente putem apela la terapia hormonală, care încearcă fie să scadă producția de hormoni din organism, fie să blocheze acțiunea hormonilor la nivelul celulelor canceroase.
* terapia biologică țintită își propune să distrugă doar celulele canceroase, fără a afecta celulele sănătoase, prin acțiune îndreptată țintit împotriva anumitor molecule esențiale pentru celula canceroasă, astfel încât împiedică progresia sau răspândirea bolii.
Citeşte şi: Durerile de sâni sunt sau nu periculoase?
CV
Dr. Gabriela Jumuga
Medic specialist obstetrică-ginecologie
1996 – 2002: Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, Facultatea de Medicină Generală
2003: Medic stagiar, Spitalului Clinic de Urgență „Sf Spiridon” Iași
2004 – 2008: Medic rezident specialitatea obstetrică – ginecologie, Spitalul de Urgență „Sf Ioan” București – Maternitatea Bucur; Spitalul Clinic de Urgență Militar Central București
2008: Medic specialist obstetrică – ginecologie
