Dr. Claudia Teodorescu: Cancerul mamar începe să doară doar în faze avansate

1 livia 64062 jpg jpeg

De ce este crucial─â autoexaminarea s├ónilor ┼či vizita la medicul specialist imediat ce se constat─â modific─âri, cum ar fi nodulii, durerea local─â sau ro┼čea┼úa? Care sunt categoriile de persoane care prezint─â risc s─â sufere de cancer de s├ón? Cu ce m─âsuri previi ├«mboln─âvirea sau cre┼čti rata de vindecare? Dr. Claudia Teodorescu, medic primar radiologie cu competen┼úe ├«n senologie imagistic─â, ne-a oferit r─âspunsuri la multe dintre ├«ntreb─ârile care ├«ngrijoreaz─â orice femeie.

Care sunt factorii dovediţi implicaţi în apariţia cancerului de sân?

Cauzele exacte ale apari┼úiei cancerului mamar nu sunt cunoscute, ├«ns─â exist─â mai mul┼úi factori de risc care influen┼úeaz─â ┼čansele de a dezvolta cancer de s├ón: ├«naintarea ├«n v├órst─â (cu c├ót o femeie ├«nainteaz─â ├«n v├órst─â, cu at├ót cresc ┼čansele de a dezvolta aceast─â boal─â; statisticile arat─â c─â peste 80% din cancerele de s├ón apar la femeile care au trecut de v├órsta de 50 de ani ÔÇô dup─â menopauz─â), factorii genetici (femei ale c─âror rude au avut sau au cancer de s├ón ori cancer de ovare, prostat─â ┼či chiar colon, stomac sunt mai susceptibile de a dezvolta aceast─â boal─â). Aproximativ 5%-10% dintre cazurile de cancer de s├ón sunt ereditare. Femeile care poart─â genele BRCA1 ┼či BRCA2 au un risc mult mai mare de a dezvolta cancer la s├ón ┼či/sau cancer ovarian. Aceste gene pot fi mo┼čtenite), istoricul de cancer la s├ón (femeile care au avut cancer de s├ón, chiar ┼či forme neinvazive, sunt mai susceptibile de a dezvolta boala din nou, comparativ cu femeile care nu au antecedente de cancer la s├ón), leziuni mamare cu risc (femeile care au avut anumite tipuri de leziuni mamare benigne, de exemplu hiperplazie ductal─â atipic─â sau carcinom lobular in situ, sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer mai t├órziu pe parcursul vie┼úii),  ┼úesutul mamar dens (femeile cu ┼úesut mamar dens au un risc mai mare de a dezvolta cancer de s├ón), expunerea la estrogen pe o perioad─â mai lung─â (femeile care au avut prima menstrua┼úie mai devreme sau au intrat ├«n perioada de menopauz─â mai t├órziu dec├ót media au un risc m─ârit de cancer de s├ón), obezitatea (cele care au devenit supraponderale dup─â menopauz─â pot avea un risc m─ârit). Studiile arat─â c─â femeile obeze aflate la menopauz─â au un nivel mai ridicat de estrogen, de unde rezult─â ┼či riscul mare. Al┼úi factori sunt: consumul de alcool (cu c├ót o femeie consum─â o cantitate mai mare de alcool ├«n mod regulat, cu at├ót cre┼čte riscul de a dezvolta aceast─â boal─â), expunerea la radia┼úii (persoanele care au fost tratate prin iradiere ├«n zona toracic─â pentru un cancer ├«n copil─ârie au un risc mai mare de a dezvolta cancer de s├ón), terapia hormonal─â (ambele forme de terapii hormonale ÔÇô combinate estrogen + progesteron sau care con┼úin doar estrogen ÔÇô pot cre┼čte riscul unei femei de a face cancer de s├ón. Terapiile hormonale combinate determin─â un risc mai mare.

Pe l├óng─â ace┼čti factori, trebuie men┼úiona┼úi ┼či factori generali: cei emo┼úionali ┼či expunerea la stres.

Ce modificări ale sânului trebuie să îngrijoreze orice femeie?

Cancerul mamar nu doare dec├ót ├«n faze avansate. De aceea, este important s─â ┼čtim s─â observ─âm orice modificare, uneori minim─â, la nivelul s├ónilor ┼či s─â nu o ignor─âm. Am paciente care spun c─â au sim┼úit demult c─â au un nodul la s├ón, dar dac─â nu le-a ÔÇ×deranjatÔÇť, nu au mers s─â vad─â despre ce e vorba; acestea ajung foarte t├órziu la medic, c├ónd ┼čansele lor reale de vindecare sunt mult mai mici.

Principalele semne pe care le po┼úi identifica chiar ┼či singur─â, ├«n timpul autoexamin─ârii lunare, sunt: 1. nodul palpabil nedureros cu suprafa┼úa neregulat─â, dur─â (cel mai frecvent), de obicei fixat, imobil, uneori mobil (mai ales ini┼úial); 2. cre┼čterea asimetric─â a consisten┼úei s├ónului ├«n totalitate sau ├«ntr-o anumita zon─â; 3. deform─âri ale unui s├ón; 4. scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore); 5. retrac┼úia pielii la nivelul unei mici zone a s├ónului; 6. ro┼čea┼ú─â sau ulcera┼úie tegumentar─â; 7. retrac┼úia recent─â a unui mamelon; 8. ro┼čea┼ú─â sau ulcera┼úie a mamelonului; 9. adenopatii (forma┼úiuni) axilare nedureroase; 10. durere ├«n punct fix (foarte rar).

La ce interval de timp trebuie ca o femeie s─â ├«┼či verifice s─ân─âtatea s├ónilor ┼či prin ce metode de examinare?

Metodele de examinare ale s├ónilor pentru femeile cu risc obi┼čnuit sunt urmatoarele: a) autoexaminare lunar─â, dup─â menstrua┼úie, la femei peste 20 ani; b) ecografie mamar─â ÔÇô bianual pentru pacientele 20-30ani; c) ecografie mamar─â, anual pentru pacientele 30-40 ani; d) mamografie, bianual, pentru femeile peste 40 ani, completat─â, dac─â este cazul (dac─â s├ónii au structur─â dens─â sau se eviden┼úiaz─â modific─âri), de ecografie mamar─â; e) ecografie mamar─â ├«n anul ├«n care nu se efectueaz─â mamografie; f) examen de rezonan┼ú─â magnetic─â ÔÇô ├«n cazuri selectate, dup─â mamografie ┼či ecografie mamar─â

Intervalul de timp, ca ┼či investiga┼úiile recomandate pot fi diferite ├«n cazul unor femei cu noduli deja cunoscu┼úi sau cu antecedente de cancer de s├ón.

├Än cazul depist─ârii unor modific─âri suspecte, este nevoie de punc┼úii biopsie ┼či examen histopatologic, pentru a certifica sau a infirma diagnosticul respectiv. Punc┼úiile biopsie se efectueaz─â sub ghidaj ecografic (├«n majoritatea cazurilor) sau sub ghidaj mamografic, stereotaxic (├«n cazul modific─ârilor vizibile doar mamografic).

Multe femei se tem de mamografie, de teama iradierii? Ce le transmiteţi?

Mamografia este o metod─â de examinare a s├ónilor ce se bazeaz─â pe raze X, deci, ├«ntr-adev─âr, iradiaz─â. Dar este demonstrat c─â riscul de a declan┼ča boli la nivelul s├ónilor este minim. ├Än schimb, mamografia este singura metod─â de screening demonstrat─â ca eficient─â pentru screeningul de cancer de s├ón pentru popula┼úia feminin─â ├«n toat─â lumea, reu┼čind s─â scad─â mortalitatea prin cancer de s├ón cu 30% ├«n ┼ú─ârile unde a fost implementat─â.

Pe de alt─â parte, iradierea la o mamografie este echivalent─â cu cea pe care o ÔÇ×├«ncas─âmÔÇŁ la un zbor de c├óteva ore cu avionul. La asta cred c─â nu se g├ónde┼čte nimeni, pentru c─â zborul ├«nseamn─â de obicei ...vacan┼ú─â.

Exist─â un mit care spune c─â femeile care fac copii sunt mai ferite de riscul de a fi depistate cu cancer mamar. Adev─ârat?

Este adevărat, cu condiţia ca prima sarcina să fie la vârstă tânără, pânâ în 25 de ani. De asemenea, alăptarea este un fapt benefic, ce scade riscul de cancer mamar.

┼×i despre pilulele contraceptive ┼či antiperspirante se spune c─â favorizeaz─â apari┼úia bolii...

Pilulele contraceptive luate pe termen lung cresc ├«ntr-adev─âr riscul de cancer mamar, ca ┼či tratamentul hormonal de substitu┼úie administrat la femeile ├«n prag de menopauz─â. Despre antiperspirante, nu pot s─â v─â certific nimic, ├«ntruc├ót acestea nu sunt men┼úionate ├«n c─âr┼úile de specialitate ca factori de risc.

Ce rol are factorul hormonal în apariţia bolii?

Prezen┼úa hormonilor ovarieni, deci a ciclului menstrual, pe o perioada mai lung─â reprezint─â un factor de risc pentru cancerul mamar. Cu alte cuvinte, debutul menstrua┼úiei la o v├órst─â c├ót mai t├ón─âr─â ┼či menopauza t├órzie determin─â un risc crescut. Acela┼či efect ├«l au ┼či tratamentele hormonale pe termen lung, contraceptivele, tratamentele de substitu┼úie hormonal─â ┼či chiar tratamentele hormonale efectuate ├«nainte de procedurile de fertilizare (de┼či pe durate scurte, sunt mult mai agresive- de aceea recomand un examen al s├ónilor ├«nainte de a ├«ncepe acest tip de tratamente).

Cancerul de sân este considerat un tip de cancer curabil, cu o rată de supravieţuire de aproape 90%, dacă este descoperit în stadii incipiente. Ce procent de românce ajunge în acest stadiu la doctor?

Din p─âcate, procentul de paciente care ajung la diagnostic ├«ntr-un stadiu incipient este foarte mic ├«n Rom├ónia, din lipsa unui program de screening na┼úional pentru cancerul de s├ón. Cancerele incipiente (adic─â fie forme invazive de dimensiuni milimetrice, fie cancere in situ) sunt descoperite la examene de rutin─â. De aceea, este foarte important s─â facem aceste examene periodic, la un interval ├«n general de 1 an. Este important s─â facem controalele la medici specializa┼úi ┼či cu aparatur─â performant─â.

Care este rata de supravieţuire în funcţie de stadiul bolii?

Rata de supravie┼úuire la 5 ani reprezint─â procentul din popula┼úie care este ├«n via┼ú─â la 5 ani dup─â diagnosticul de cancer. ├Än cazul femeilor cu cancer mamar, aceast─â rat─â de supravie┼úuire este ├«n medie de 89.7%, ne┼úin├ónd cont de stadiu ┼či subtip de cancer. Pe stadii, rata de supravie┼úuire la 5 ani la femeile cu cancer de s├ón sunt extrem de variabile: ├«n stadiile 0 ┼či 1 ÔÇô 99-100%, ├«n stadiu 2 ÔÇô 93%, ├«n stadiu 3 ÔÇô 72%, iar ├«n stadiul 4 ÔÇô 22%. *date NCI- National Cancer Institute, USA; aceste date sunt valabile pentru SUA, unde procentul general de supravie┼úuire la 5 ani este mai mare dec├ót ├«n majoritatea ┼ú─ârilor).

Când se poate spune că un cancer de sân este vindecat?

De┼či cancerul de s├ón se trateaz─â ┼či se vindec─â ├«n foarte multe cazuri, totu┼či dac─â lu─âm cazul unei anumite persoane diagnosticate cu aceast─â boal─â este foarte greu s─â spunem la un moment dat c├ónd aceasta este definitiv vindecat─â. Uneori, pot s─â treac─â foarte mul┼úi ani p├ón─â la apari┼úia unei recidive.

Ce pot face femeile pentru a preveni cancerul de sân?

Recomand din suflet 2 lucruri: adoptarea unui stil de via┼ú─â s─ân─âtos, cu regim alimentar echilibrat ┼či mi┼čcare fizic─â regulat─â, ┼či controale medicale de rutin─â, ce permit un diagnostic la timp. Controlul trebuie s─â fie efectuat la un medic cu experien┼ú─â ├«n examinarea s├ónilor ┼či preferabil ├«ntr-un centru specializat, cu aparatur─â performant─â, pentru c─â vorbim despre un diagnostic de fine┼úe. Dorim s─â depist─âm ├«n faz─â incipient─â aceast─â boal─â ┼či acest lucru necesit─â expertiz─â, dedica┼úie ┼či dotare.

Ce considera┼úi c─â este necesar s─â se fac─â pentru ca femeile din Rom├ónia s─â con┼čtientizeze necesitatea preven┼úiei bolii?

Cred ca ar fi utile inform─âri ┼či campanii de mas─â, inclusiv ├«n zona rural─â, ├«n mass-media (pres─â scris─â, online ┼či TV), pe strad─â sau ├«n mijloacele de transport ├«n comun. Cred c─â medicii de familie ar trebui s─â fie mai bine informa┼úi pentru a trimite femeile la controale de rutin─â ┼či pentru a ├«ndruma femeile la control de specialitate la cel mai mic semn de suspiciune.