De ce boli se temeau țăranii români și cum le tratau cu descântece?

Cele mai temute boli erau cele care produceau multe victime, explică medicul psihiatru drd. Ioan Mirea. Ciuma și epilepsia erau printre afecțiunile care îi băgau în sperieți pe români.

„În trecutul poporului român și nu numai, bolile cele mai cunoscute erau totodată și cele mai temute, cele care produceau cele mai multe victime. Acestea erau boli infecto-contagioase, precum ciuma sau holera, dar și bolile cele mai spectaculoase din perspectiva tabloului clinic, cel mai bun exemplu fiind epilepsia”, spune medicul psihiatru drd. Ioan Mirea.

Țăranii români credeau în magie ca tatament pentru boli. Foto: arhiva Adevărul

Potrivit medicului, doctorand în istoria medicinei, în Moldova a fost o epidemie masivă pe vremea lui Alexandru Lapușneanu, în anul 1552. Tot în Moldova, se menționează ciuma din anul 1735, sub a doua domnie a lui Grigore Ghica, iar în secolul al XIX-lea, apare, cu începere din anul 1813, în Muntenia, vestita ciumă a lui Caragea, care face victime mai numeroase în anul 1814, ulterior pătrunde și în Moldova și nu se dispare cu totul decât pe la 1824.

Speriați de aceste boli, oamenii le personificau. „Ciuma, de exemplu, era portretizată într-o legendă din Bucovina drept o făptură cu cap ca de om, coarne ca de bou și coada ca de șarpe, în vârful căreia se află un ghimpe mare, cu care înghimpă oamenii și-i umple de boală. În județul Brăila, este închipuită ca o femeie ce umblă cu capul gol și are mici codițe. În părțile nordice ale Moldovei, oamenii își închipuiau Ciuma ca pe o femeie îmbrăcată în alb. Tot astfel sunt reprezentate și Holera și Anghina”, explică dr. drd. Ioan Mirea.

Leacurile erau surprinzătoare. Pentru a goni ciuma, de exemplu, se pregătea „cămașa ciumei”. „ În acest scop se strângeau într-o marți seară 9 babe iertate, într-una din case și acolo pregăteau, într-o singură noapte, cămașa din caier de cânepă, toarsă, țesută și cusută în aceeași noapte. Cu această cămașă îl îmbrăcau pe bolnav, ca să doarmă cu ea în acea noapte și să se vindece. În unele zone, ritualul era puțin diferit, cămașa îmbrăca o păpușă de paie care ulterior este spânzurată într-o manieră simbolică, semnificând distrugerea și alungarea bolii”, spune dr. drd. Ioan Mirea.

Leacul românilor pentru epilepsie era bizar, unul dintre ritualurile specifice fiind acesta: „Pentru epilepsia depistată la copilul mic, se vindea copilul pe fereastra casei şi i se dădea un nume nou, de animal: Ursul, Lupul... Ulerior, se cresta în formă de cruce degetul mic al copilului, de la mâna stângă”, explică dr.drd. Ioan Mirea.

În cazul unor alte boli extrem de frecvente, precum hepatitele, cu tablou clinic vizibil, în virtutatea icterului apărut, există în medicina tradițională românească o serie de leacuri care funcționează pe principiile magiei imitative. Icterul ca simptom al afectării hepatice, denumit tradițional gălbinare, avea următoarea rețetă de tratament: „ 9 flori galbene de dovleac (Cucurbita pepo) în 1/4 litri de ţuică, lăsat la dospit 9 zile. Din această licoare se bea câte o linguriţă înainte de masă. Principiul magiei imitative, în acest caz merge pe similitudinea de culoare dintre dovleac și persoana cu gălbinare”, explică medicul Ioan Mirea.

În privința descântecelor, medicul Ioan Mirea afirmă că aveau efectul pe care îl observă specialiștii astăzi la medicamentele „placebo” și ceva în plus: „Omul are o tendință naturală către mistic și magic. Putem afirma că magia se întâlneşte, în diferite forme, la toate popoarele civilizate, iar între magie şi ştiinţă pare să stea întreaga evoluţie spirituală a omului. Descântecul, ca formă curativă are și o puternică componentă magico-psihologică – pe care noi am putea astăzi să o reducem injust la fenomenul placebo. Exista o creștere a sugestibilității, o atmosferă misterioasă, un mod aparte de interpretare a descântecului, un dramatism al situației. Totodată, din perspectiva limbajului, foarte multe descântece fiind vechi, păstrează această formă de incantanție fixă, în care limbajul arhaic sporește aura mistică”, afirmă medicul Ioan Mirea.

Citește și Tu ți-ai sculpta corneea cu laser ca să scapi de ochelari?