Prostata mărită: cum se manifestă şi cum poate fi ţinută sub control

Adenomul de prostată sau hipertrofia beningă a prostatei apare mai ales după vârsta de 50-60 de ani. Deși este o afecțiune benignă, prostata mărită poate duce la complicații precum calculii urinari. Controlarea simptomelor îmbunătățește calitatea bărbaților cu această problemă.

Parte a aparatului genital masculin, prostata este o glandă de mărimea unei castane, aflată la baza vezicii urinare. Pe măsura înaintării în vârstă, prostata începe să se mărească. Nu se știe cu exactitate cauza hiperplaziei de prostată, fiind posibil să aibă legătură cu modificările anumitor hormoni precum testosteronul. Când prostata se mărește, se comprimă uretra, blocând fluxul urinar, ceea ce îngreunează eliminarea urinei. De aceea, principalele simptome ale adenomului de prostată sunt cele de ordin urinar. Bărbații cu prostata mărită au frecvent nevoia de a urina și au urinări frecvente, în special noaptea, sau au nevoia imperioasă de a urina, pentru că vezica nu este golită complet.

Ce complicații poate da

Adenomul de prostată este o afecțiune benignă, dar trebuie monitorizată, întrucât există riscul de a da unele complicații. Printre acestea, se numără: retenția urinară (incapacitatea bruscă de a urina), infecțiile urinare, calculii urinari, afectarea vezicii și a rinichilor. Această boală nu crește riscul de a face cancer de prostată, cu toate că ambele boli pot exista concomitent.

CITEŞTE şi: Suplimentele de prostată, bune sau nu?

Ce poți face pentru a gestiona boala

Există unele măsuri care îmbunătățesc starea bărbaților cu adenom de prostată, cum sunt următoarele:

· Limitează consumul de băuturi seara. Cu 1-2 ore înainte de a merge la culcare, evita consumul de lichide, pentru a nu fi nevoit să faci drumuri noaptea la toaletă.

· Evită consumul de cafea și de alcool, pentru că aceste băuturi cresc producția de urină, irită vezica și înrăutățesc simptomele.

· Atenție la unele medicamente precum descongestionantele și antihistaminicele, pentru că pot agrava problemele de urinare.

· Nu amâna urinarea când simți nevoia.

· Hrănește-te sănătos și echilibrat. Obezitatea este asociată cu prostata mărită.

· Înainte de a pleca de acasă, mergi la toaletă.

· Fii activ. Sedentarismul contribuie la retenția de urină. Chiar și o activitate fizică moderată poate ajuta la reducere problemelor urinare cauzate de prostata mărită.

· Unii specialiști recomandă și practicarea tehnicii numită „dublă golire”. Aceasta presupune urinarea cât mai mult posibil într-o repriză, așteptarea câtorva momente, după care se reia urinarea. Tehnica este indicată pentru golirea completă a vezicii.

· Consumă fructe și legume, pentru că fibrele conținute de acestea previn constipația, care poate agrava problemele de urinare.

· Urmează tratamentul medicamentos așa cum ți-a fost recomandat de medic.

CITEŞTE şi: Testul care evaluează starea prostatei

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Bogdan Gabriel Pârlițeanu

medic specialist urologie

Odată cu înaintarea în vârstă, mulți bărbați încep a prezenta o creștere a frecvenței urinare, o scădere a jetului urinar și apariția micțiunilor nocturne, moment în care o parte din aceștia stabilesc, ca și cauză a problemei lor, prostata mărită și încearcă să găsească un remediu, fie prin intermediul anturajului, fie în mass-media, fără a consulta un specialist.

„Prostata mărită” nu este echivalentă cu simptomatologia urinară severă și, în consecință, inițierea terapiei medicamentoase sau chiar a terapiei intervenționale nu este necesară. Unui pacient cu „prostata mărită” trebuie să i se stabilească mai întâi gradul simptomatologiei urinare joase, în urmă unei anamneze și a completării unui chestionar - Scorul Internațional al Simptomatologiei Prostatice (IPSS), apoi volumul prostatic, prin tușeu rectal sau metode imagistice ecografice, și nu în ultimul rând obiectivat gradul obstrucției prin studii urodinamice cu măsurare de reziduu postmicțional. La acestea vor fi adăugate investigațiile de laborator precum sumarul de urină, urocultura, PSA (antigenul specific prostatic) și free PSA. Astfel, după evaluarea corespunzătoare și stratificarea pacientului în funcție de severitatea simptomelor urinare joase se poate decide algoritmul terapeutic împreună cu pacientul, deoarece este absolut necesară explicarea riscurilor și beneficiilor diferitelor forme de terapie. Această colaborare deschisă și implicarea pacientului au menirea de a crește complianța la tratament și sunt un element important în identificarea terapiei individuale.

Există modalități terapeutice și conservatoare ce includ supravegherea și modificarea stilului de viață (terapie comportamentală și modificări dietetice), fitoterapie (extracte de polen, semințe de dovleac, fructe de Serenoa Repens sau Boswellia serrata) și tratamentul farmacologic (cu alfa-blocanti tip Tamsulosin, inhibitori de 5-alfareductaza tip Dutasterida sau combinația acestora). Eșecul parcugerii tuturor celor 3 etape va avea drept ultimă soluție terapia chirurgicală.