Iată cum poți deosebi depresia de o simplă tristețe!

Oricare dintre noi are momente în care se simte cu moralul la pământ, mai ales atunci când trecem prin situații dificile. Însă, cum putem diferenția depresia de ușoara stare de tristețe?

image

Foto: Shutterstock

Depresia este o tulburare care ne afectează modul de gândire, comportamentul și mai ales starea de spirit. Persoanele depresive simt adesea nevoia de izolare și își pierd interesul față de activitățile care le făceau plăcere, până nu demult.

Depresia este mai mult decât o tristețe profundă

Fiecare are momente în care se simte trist, însă dacă acestea trec într-o perioadă relativ scurtă de timp, nu se pune problema depresiei. Depresia este atunci când te simți mereu trist, nu ai chef de activitățile care înainte îți plăceau, preferi să stai singur și să eviți socializarea. Principalele simptome ale acestei afecțiuni psihice sunt: tristețe permanentă, incapacitatea de a te bucura de lucurile plăcute din jurul tău, pierderea apetitului sexual, pierderea poftei de mâncare sau, din contră, refugiul în alimente nesănătoase (fast-food, alimente procesate etc). În cazuri mai grave pot apărea și gânduri suicidare, informează webmd.com.

Se poate manifesta diferit în funcție de vârstă

Simptomele depresiei pot varia, de la persoană la persoană. Totodată, depresia se poate resimții diferit în funcție de categoria de vârstă.

Copiii depresivi ar putea să evite mersul la școala, din cauza faptului că sunt hărțuiți de colegi sau că părinții pun prea multă presiune pe ei să ia note cât mai mari. Aceste situații genrează un stres enorm și conduc la apariția depresiei la copii.

Adolescenții cu depresie, la fel ca și în cazul copiilor, doresc să evite mersul la școală și au stima de sine scăzută. Pot deveni foarte sensibili sau, din contră, foarte agresivi. Pericolul cel mai mare este că unii dintre ei se pot refugia în alcool și droguri, dacă nu sunt îndrumați la timp de către un specialist.

Simptomele de depresie ale vârstnicilor se pot confunda cu starea generală de sănătate a vârstei. Oboseala accentuată, somnolența, apetitul scăzut și dorința de a sta cât mai mult acasă pot fi asociate cu vârsta înaintată, când de fapt sunt semnele ale unei posibile depresii.

Vezi şi: Acestea sunt medicamentele care îți pot provoca depresie

Când să ceri ajutor specializat

Dacă starea de tristețe persistă mai mult de două săptămâni, te simți fără vlagă, nu ai chef să ieși din casă sau mai rău, ai gânduri suicidare, este cazul să ceri ajutorul unui psiholog. Acesta te va îndruma și te va ajuta să treci peste perioada dificilă. Nu trebuie să-ți fie rușine să mergi la psiholog, Ține minte că nu din vina ta ai depresie și conștientizează că ai nevoie de ajutor de specialitate. Nu te izola și caută sprijin în membrii familiei și în persoanele dragi ție.

Vezi şi: Depresie: această vitamină previne gândurile suicidare

Când se pune diagnosticul de depresie

“Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu această tulburare, 5 sau mai multe dintre următoarele 9 simptome trebuie să persiste cel puțin 2 săptămâni: dispoziție depresivă, pierderea interesului sau a plăcerii, modificări în apetit sau greutate, tulburări de somn, agitație sau lentoare psihomotorie, oboseală sau nivel scăzut de energie, sentimente de inutilitate sau de vinovăție, dificultate în concentrare sau luarea de decizii, ideație suicidară. Atunci când se pune diagnosticul de tulburare depresivă majoră, se ține seama de prezența unui episod unic sau recurent, severitatea episodului actual, existența elementelor psihotice și de prezența sau absența remisiunii. Episodul depresiv poate fi: ușor, moderat, sever, cu elemente psihotice, în remisiune parţială sau în remisiune completă. Pentru ca un episod să fie considerat recurent, trebuie să existe un interval de timp de cel puțin 2 luni consecutive între două episoade diferite în care să nu fie îndeplinite criteriile unui episod depresiv major.

Cu alte cuvinte, pentru a pune diagnosticul de episod depresiv major, simptomele trebuie să fie prezente în fiecare zi, pentru cel puțin 2 săptămâni, în cursul căreia există fie dispoziție depresivă, fie pierderea interesului sau a plăcerii pentru aproape toate activitățile. De asemenea, persoana trebuie să prezinte cel puțin 4 simptome suplimentare: modificări ale apetitului sau greutății corporale, modificarea somnului sau a activității psihomotorii; energie scăzută; sentimente de inutilitate sau vinovăție; dificultate în gândire, concentrare sau luarea deciziilor; sau gânduri recurente de moarte ori idei, planuri sau tentative de suicid. Pentru a se încadra într-un episod depresiv major, un simptom trebuie să fie prezent de curând sau să fie în mod evident agravat comparativ cu starea persoanei anterioară episodului. Simptomele trebuie să persiste cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin 2 săptămâni consecutive. Episodul trebuie să fie acompaniat de o suferință sau deterioare semnificativă clinic în domeniul social, profesional, sau în alte domenii importante de funcționare. La unele persoane funcționarea poate să pară normală dar necesită un efort considerabil crescut”, explică Diana Botezan, psiholog clinician, psihoterapeut.

de Anca-Teodora Popa