Eşti ipohondru? Iată ce te ajută!

De boală toţi ne temem, desigur. Însă unii dintre noi fac din asta o adevărată obsesie. Din fericire, boala închipuită este o povară de care se poate scăpa, ne asigură psihologii.

Dacă ţi se întâmplă şi ţie să îţi imaginezi frecvent că ai boli grave, să îţi exacerbezi simptomele trecătoare şi să îţi pui singur diagnostice grave, atunci eşti candidatul perfect pentru boala închipuită. Ipohondria, căci despre ea este vorba, poate deveni un adevărat chin zilnic pentru tine şi o frământare dusă la extrem. "Tendinţele ipohondrice se prefigurează de obicei chiar în copilărie sau la maturitate, în urma unei experienţe care pune persoana în faţa temerii că ar putea fi bolnavă. Din frica de a nu avea o boală gravă şi din dorinţa de a controla lucrurile, ipohondrul începe să vadă boli grave peste tot. Pentru un ipohondriac este important să înţeleagă că emoţiile şi trăirile sale nu sunt ajustate în raport cu realitatea, ci cu scenariile pe care el le elaborează în funcţie de neliniştea sa interioară. Pentru a reuşi să se relaxeze, el trebuie să lucreze cu aceste convingeri şi să le ajusteze în raport cu realitatea. Cu alte cuvinte, ipohondriacul învaţă în cadrul psihoterapiei să îşi dea voie să se simtă sănătos, să asculte mesajele reale din partea corpului său, nu pe cele pe care şi le imaginează el", explică psihologul Lena Rusti.

Boala este numai în mintea ta

Bolnavul închipuit are un talent extraordinar în a face scenarii unul mai pesimist ca altul pe seama sănătăţii sale. Dar oare de unde vin toate aceste exagerări? Este posibil să fi moştenit această tendinţă de la părinţi? Sau poate am căpătat-o în timp şi am alimentat-o cu angoasele zilnice şi cu teama obsesivă faţă de afecţiunile grave?

Şi pentru că am reuşit să ne „convingem” atât de mult că avem o boală, mergem la doctori care să ne-o confirme. Chiar şi atunci când medicul ne asigură că nu avem de ce să ne facem griji cu privire la starea noastră de sănătate, suntem convinşi că avem o boală gravă, pe care medicul nu a reuşit să o descopere. Şi atunci mergem la alt medic, pentru a doua opinie. Este bine să ceri o a doua opinie, dar nu când ai o lipsă de calciu, de exemplu, ci atunci când există cu adevărat suspiciuni de afecţiuni mai grave.

Încearcă exerciţii de respiraţie

De multe ori, temerile noastre nejustificate sunt puse şi pe seama respiraţiei incorecte. De aceea, atunci când nu reuşeşti să îţi scoţi din minte scenariile pesimiste, controlează-ţi respiraţia, considerată un adevărat barometru al stării psihice. Astfel, poţi alunga stările de nelinişte care însoţesc ipohondria prin respiraţia abdominală, care presupune să inspiri prelung, pentru a umple partea inferioară a plămânilor şi să respiri lung, lent şi regulat. Psihologii recomandă respiraţia abdominală mai ales pentru depăşirea atacurilor de panică şi a stărilor depresive care hrănesc boala imaginară.

Ce te mai poate ajuta

Evită să îţi pui singur diagnostic căutând pe internet semnificaţia simptomelor tale. De asemenea, psihologul te poate ajuta să găseşti singur cele mai bune modalităţi pentru a te elibera de suferinţele imaginare.

O altă metodă pentru a te elibera de gândurile ipohondrice este terapia prin scris. Aşadar, eliberează-ţi temerile scriind despre ele.

Citeşte şi: Top 5 cele mai ciudate fobii din lume

TEST

Eşti sau nu ipohondru?

Răspunde cu A sau cu B la următoarele:

I. Asociezi iarna cu:

1. Gripă şi cu răceli. (a)

2. O ocazie bună de a merge la schi. (b)

II. Atunci când te doare gâtul:

1. Te gândeşti că poate ai cancer. (a)

2. Iei o linguriţă cu miere. (b)

III. Te simţi slăbit şi, în urma analizelor, medicul îţi spune că ai o uşoară anemie. Cum primeşti acest diagnostic?