Atacurile de panică nu pot provoca un infarct!
Există persoane care fac atacuri de panică din pricina stresului şi a anxietăţii. Pentru că aceste experienţe sunt intense, mulţi se tem că atacurile de panică le pot cauza moartea subită.
Atacurile de panică pot fi neplăcute sau chiar înfricoşătoare, însă ele nu pun în pericol viaţa persoanei afectate. Palpitaţiile, senzaţia de sufocare, transpiraţia bruscă şi tremuratul necontrolat pot speria pe oricine, însă, dacă aceste simptome sunt legate de un atac de panică, nu îţi ameninţă viaţa.
Atacurile de panică nu provoacă stopul cardiac şi nici leşinul
Când inima începe să-ţi bată rapid şi să simţi o teamă nedefinită, e normal să te întrebi dacă viaţa ta se află în pericol. Medici spun, însă, că atacurile de panică nu sunt ameninţătoare de viaţă, deoarece inima este alcătuită din fibre musculare extrem de puternice şi ar putea să bată repede chiar şi zile la rând fără să ţi se întâmple nimic, cu atât mai puţin să faci un infarct. „În timpul unui stop cardiac adevărat, cel mai frecvent simptom este durerea şi presiunea continuă, ba chiar senzaţia de strivire în mijlocul pieptului. Pot apărea şi bătăi rapide sau puternice ale inimii, dar acestea sunt secundare durerii. Mai mult, durerea şi presiunea devin mai puternice la efort şi tind să se diminueze la odihnă. Este cu totul altceva decât în cazul atacului de panică, atunci când bătăile rapide sau puternice de inimă se pot agrava dacă stai liniştit şi se domolesc atunci când te mişti. În cazul afecţiunilor cardiace, anomaliile de ritm cardiac se pot vedea pe o electrocardiogramă (EKG). S-a demonstrat că, în tipul atacurilor de panică, pe EKG nu apare niciun fel de anomalie, numai bătăile rapide ale inimii. Dacă vrei să fii şi mai sigur, du-te la medic şi cere-i să-ţi facă un EKG”, spune Edmund J. Bourne, doctor în medicină, specializat în tratarea anxietăţii, în volumul „Anxietatea şi fobia” (Editura All).
De asemenea, deşi sunt însoţite uneori de o senzaţie de leşin, atacurile de panică nu îl pot provoca în realitate. Circulaţia sângelui spre creier este într-adevăr redusă, pentru că respiri mai rapid, dar acest lucru se poate regla odată ce conştientizezi atacul şi începi să respiri încet şi regulat. Nu-ţi vei pierde cunoştinţa, picioarele nu te vor lăsa şi nu-ţi vei pierde controlul total asupra propriului corp. Toate reacţiile din timpul unui atac de panică, spun specialiştii, sunt naturale şi au rolul de a proteja organismul.
Pentru a reduce numărul atacurilor de panică, se recomandă gestionarea stresului, practicarea regulată a relaxării profunde, un program zilnic de exerciţii fizice, evitarea pe cât posibil a stimulenţilor (cafeină, nicotină, zahăr) şi, dacă se consideră necesar, o discuţie cu un psihoterapeut.
Citeşte mai multe despre atacurile de panică:
