Frica ne afectează corpul şi ne ţine departe de succes - Explicaţiile psihologului

2 frica jpg jpeg

Zona rinichilor reprezintă centrul stabilităţii, al siguranţei, al legăturii cu pământul, cu tradiţiile, cu a construi, a menţine, a păstra, cu apartenenţa la un loc, la un context. Este de asemenea centrul sănătăţii fizice, al prosperităţii, al vieţii/vitalităţii, al atenţiei şi trăirii în prezent, în ”aici şi acum”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Potrivit specialistului, în momentul în care apare o percepţie în creierul nostru legată de un posibil pericol (real sau imaginar), prima zonă din corp informată este zona glandelor suprarenale, care declanşează în corp ”hormonii stresului” (adrenalina, norepinefrina şi cortizolul).

“Adrenalina este răspunzătoare pentru reacţiile noastre imediate în situaţii de stres puternic, respectiv de îngrijorare sau frică intensă. Aceasta ne măreşte ritmul cardiac, ne creşte tensiunea arterială şi nivelul de energie. Norepinefrina îndeplineşte aproximativ acelaşi rol ca adrenalina, însă aduce în plus mai multă mai conştienţă şi concentrare la tot ceea ce ne înconjoară, lucru important în cazul în care frica este legată de ceva real periculos şi care se întâmplă în prezent şi chiar este nevoie să ne apărăm. Cortizolul este eliberat de către glande câteva minute mai târziu de la apariţia fricii şi are rolul de a menţine echilibrul proceselor corpului în situaţii periculoase prin reducerea proceselor care nu sunt necesare în momentul respectiv (de ex. digestia şi creşterea sistemului imunitar) şi alocarea resurselor de energie sistemelor care au nevoie imediată de ea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI). Negativitatea afectează memoria pe termen scurt şi slăbesc puterea voinţei

În plan mental şi emoţional, un pachet de convingeri deficitare legate de viaţă şi o obişnuinţă comportamentală de tipul îngrijorare, frică, prevenţie exagerată, neîncredere în oameni, negativitate, atenţie direcţionată predominant pe minusuri duc la incapacitatea de a face planuri şi de a rezolva probleme, la iritabilitate, depresii clinice, afectează memoria pe termen scurt, slăbesc puterea voinţei, ambiţia, motivaţia.

“Frica existenţială (legată de viaţa personală sau a celor dragi), nerăbdarea, dependenţa de securitate de orice tip şi alte tipuri de dependenţe, ataşamentele de orice fel, frica de abandon, frica de singurătate, frica de sărăcie etc. afectează în mod direct rinichii şi stomacul (aşa cum am arătat mai sus) şi în mod indirect (prin somatizare = răspunsul corpului fizic la modul de gândire) zona capului şi sănătatea în zona picioarelor”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru. 

Totodată, specialistul afirmă că zona capului este afectată de încrâncenarea în a vedea aspectele defavorabile ale vieţii, în a merge pe tipare vechi, depăşite, în a ne agăţa cu orice preţ de lucruri, situaţii, persoane care nu mai au legătură cu prezentul şi cu starea de beneficiu concret pentru noi. Problemele din zona picioarelor sunt de asemenea legate de încrâncenare, cu nuanţa specifică de a nu vrea să înaintăm în viaţă, să facem lucruri noi, în modalităţi noi, să acceptăm persoane şi contexte noi.

Psihologul Laura Maria Cojocaru consider că sunt câteva emoţii şi atitudini pe care ar trebui să ni le antrenăm astfel încât viaţa noastră să nu fie afectată în sens negative. Printre acestea, enumerăm: flexibilitate, adaptabilitate, perspective şi soluţii multiple, capacitate de atingere obiective prin voinţă, motivaţie, răbdare, reacţie bună la elementul surpriză, capacitatea de căuta şi învăţa lucruri noi, vitalitate, asumarea dreptului de a fi, de a avea, asumarea dreptului de a trăi în bucurie şi plăcere, activităţi menite creşterii inteligenţei emoţionale, organizare, prioritizare, mişcare fizică, joc, timp petrecut în natură, înot, îngrijire fizică, masaj, yoga, Qigong ş.a.

Totodată, specialistul este de părere că o serie de 4 convingeri puternic întipărite în mintea noastră ne pot ajuta să acţionăm într-un mod mult mai sănătos atât pentru noi, cât mai ales pentru societate:

  • “Sunt în siguranţă, trăiesc în prosperitate pe toate planurile, merit să trăiesc plăcerile vieţii, îmi iubesc corpul şi am încredere în înţelepciunea lui, îmi iubesc viaţa şi provocările ei care mă ajută să devin cea mai bună variantă a mea.”
  • “Eu pot, cred în mine şi reuşesc”
  • “Îmi îndeplinesc orice obiectiv cu uşurinţă şi plăcere”
  • “Eu ştiu cine sunt, care este rolul meu în lume şi cum îmi doresc să trăiesc”

@unsplash.com