Depresia după naştere: simptome şi soluţii. Sfatul psihologului
Mamele și viitoarele mămici au nevoie de o sănătate bună, inclusiv din punct de vedere mental, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Depresia în timpul și după sarcină este frecventă, dar poate fi tratată.
Depresia post-partum (apare după nașterea unui copil) este mai intensă și durează mai mult decât cele de „baby blues‟, un termen folosit pentru a descrie îngrijorarea, tristețea și oboseala pe care multe femei le experimentează după ce aduc pe lume bebeluşul. Potrivit psihologului clinician Mihaela Nechita, „aproximativ 29% dintre femei experimentează după naștere o scădere ușoară a dispoziției și prezintă o creștere a anxietății, care se datorează în principal schimbărilor psihosociale asociate cu maternitatea. Majoritatea nu necesită tratament. Cu toate acestea, 14% dintre mămici sunt afectate de depresia postpartum, iar 50% dintre episoadele depresive majore încep înainte de naștere (peripartum)‟. A avea depresie post-partum nu înseamnă că mama nu-și iubește copilul. Un tratament potrivit îi poate alunga stările, de aceea, dacă are simptome, ar trebui să consulte imediat un psiholog sau un psihiatru.
Când apar primele semne
O depresie postnatală se poate manifesta de la o lună până la un an după naştere şi pot dura 2 săptămâni, dar şi câteva luni. Se instalează o stare de spirit proastă, pesistentă, care poate să fie resimţită la unele mămici încă din perioada de sarcină. Femeile care suferă un episod depresiv major înainte de naștere, prezintă deseori anxietate severă și chiar atacuri de panică. „Simptomele depresiei post-partum cuprind tulburări ale somnului, senzație de oboseală în cea mai mare parte a zilei, sentimente de vinovăție, plâns necontrolat, autoreproșuri sau sentimente de vină inadecvate, lipsă de încredere și stimă de sine scazută, dureri de cap, diminuarea capacității de concentrare sau indecizie, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, modificări de apetit corelate cu modificări ale greutății corporale‟, a atras atenţia psihologul Mihaela Nechita.
Simptomele severe afectează viața de zi cu zi
Nu toate proaspetele mame au manifestări similare ale depresiei. Unele pot avea doar câteva simptome, altele pe toate cele cunoscute. Diferă mult şi frecvenţa cu care apar, intensitatea cu care sunt percepute şi durata de timp în care afectează mămicile. De cele mai multe ori, mamele cuprinse de depresie post-partum sunt măcinate de tristeţe, griji inexplicabile, iritabilitate, deznădejde, un sentiment de neputinţă. În unele situaţii, se poate ajunge până la gânduri şi chiar tentative de sinucidere. Din acest motiv, este foarte importantă implicarea apropiaţilor mămicii, a partenerului şi a rudelor.
Tratamentul este esențial
Cu cât mai devreme mama care suferă de depresie primește un tratament, cu atât mai repede are şanse să-şi revină. Tratamentul este eficient în majoritatea cazurilor. Odată identificată problema, se prescrie o combinație de psihoterapie și tratament medicamentos. Psihologul Mihaela Nechita explică de ce: „Rolul psihologului este acela de a ajuta proaspăta mămică să-și identifice și să-și gestioneze gândurile, emoțiile și comportamentul, iar al medicului psihiatru de a investiga simptomele și a prescrie tratament medicamentos care să-i amelioreze starea‟.
Care sunt factorii de risc
Depresie anterioară sau antecedente familiale de depresie, tulburarea bipolară, fluctuaţiile hormonale, dificultăți de alăptare, sarcină nedorită, complicații în timpul nașterii şi nașterea prematură se numără printre factorii de risc ai depresiei la proaspetele mămici.
Citeşte şi: Cum calculezi corect data la care vei naşte
Ştiai că…
…10% dintre tați se confruntă cu o depresie similară mamelor? Adesea, simptomele apar între 3 şi 6 luni de la naştere.
Info
Acupunctura, luminoterapia, masajul, suplimentele cu acizi graşi Omega-3 pot fi utile în ameliorarea depresiei post-partum.
Sfatul specialistului
Mihaela Nechita, psiholog clinician
Este nevoie de sprijin și întelegere din partea partenerului și a familiei. Sunt recomandate plimbările zilnice în aer liber, adoptarea unei alimentații sănătoase, somn odihnitor în timpul zilei, pentru a compensa lipsa somnului de noapte (când mămica se trezește des pentru alăptare sau pentru a vedea dacă bebeluşul „respiră‟), evitarea fumatului, a cafeinei, și nu în ultimul rând, apelarea la un specialist, psiholog și/sau psihiatru, dacă simptomele persistă mai mult de 4 săptămâni după naștere, sau se agravează.
