Lucruri pe care să nu le spui unui adolescent
Dacă ești părinte de adolescent, probabil că ai fost deja pus într-o mulțime de situații frustrante. Totuși, nu este indicat să-ți pierzi cumpătul și să spui lucruri care i-ar putea afecta pe copii pe termen lung.
Foto: Shutterstock
De multe ori, vrei să accentuezi lucrurile bune pe care le gândește și le face adolescentul, dar în locul conversației, poate ești tratat cu tăcere profundă sau cu rezistență ori ți se răspunde cu furie și se ajunge la ceartă.
Este frustrant, pentru că nu este atunci prima data când vrei să abordezi subiecte precum notele lor mici, statul prin oraș până târziu, dezordinea din cameră sau alegerile cu care nu ești de acord în privința hainelor sau prietenilor.
Impasul în comunicarea cu adolescenții apare adesea când părinții fac comentarii bine intenționate, dar care au efecte neaşteptate. Se întâmplă în acest mod deoarece creierul adolescenților percepe lumea și primește feedback într-un mod încărcat de emoții. Adolescenții se consideră suficient de maturi pentru a face propriile alegeri, spun experții. Și sunt pregătiți să încerce lucruri pe care părinții le-ar putea găsi îndoielnice sau chiar riscante ca o modalitate de a-și defini propria identitate.
Creierul adolescentului învață să regleze emoțiile, făcându-i pe tineri foarte sensibili la critici negative. Când sunt judecați, se simt răniți, iar anumite afirmații sunt mai degrabă susceptibile să provoace răni, anxietate și depresie, decât să aducă tipul de conștientizare pe care și-o doresc cei mai mulți părinți atunci când vorbesc cu copiii. Având în vedere acești factori, experții sugerează ca părinţii să evite aceste afirmații în discuţiile cu adolescenții!
Vezi: Aşa îl fereşti pe copil de violenţele de la şcoală! Opinia psihologului
„Înțeleg cum te simți, dar…”
Acest „dar” într-o conversație poate ucide instantaneu dialogul. În esență, invalidează prima parte a propoziției și îi spune adolescentului tău că nu-ți pasă cu adevărat ce simte. Înlocuirea „dar” cu „și” într-o conversație poate semnala interesul pentru a auzi perspectiva adolescentului tău și poate duce la soluții care respectă atât nevoile părintelui, cât și ale adolescentului.
„Ești atât de leneș” sau „Ești atât de prost”
Etichetele negative pot fi devastatoare pentru dezvoltarea sentimentului de sine al adolescenților. Dar şi etichetele pozitive pot avea acest efect. Afirmații precum „Ești atât de deștept” și „Ești un sportiv atât de bun!” fac presiuni asupra copiilor să se ridice la așteptările poate uneori imposibile. De aceea, dacă nu simt că se pot ridica la nivelul acelei etichete, mulți nici nu mai încearcă și renunță pe parcurs.
Dacă încerci să inspiri un adolescent să schimbe un comportament, cel mai bine este să te concentrezi asupra comportamentului în sine. Discursul trebuie să fie obiectiv, ca al unui polițist care dă o amendă. El îți explică faptul că ai fost surprins depășind viteza legală și îți înmânează amenda. La fel, și părinții ar trebui să „amendeze” comportamentele și să le evidențieze fără să eticheteze copilul, apoi să anunțe consecințele.
Vezi şi: Aşa se manifestă anxietatea la copii! Sfaturi pentru părinţi
„Găsește-ți pasiunea”
Părinții pot crede că fac un lucru bun când insista ca adolescentul să-și „găsească pasiunea”. Dar această dorință, unori imperativă, poate fi descurajantă pentru adolescenții care încă nu își dau seama cine sunt. Presiunea pe care o simt legat de faptul că trebuie să găsească acel lucru pe care să-l facă tot restul vieții îi face adesea să se simtă stresați, pierduți și chiar „paralizați” de teama că vor face alegerea greșită în carieră. Mai util este să lași adolescenții să-și urmeze interesele naturale, acestea îi vor conduce către direcția lor de viață.
Vezi şi: Cum recunoşti miopia la copil. Sfatul medicului
„Nu e mare lucru ce ți se întâmplă”
Este greu să-ți vezi fiul sau fiica suferind din cauza unei note proaste, a unei respingeri sociale sau din cauza unei despărțiri romantice, dar părinții nu ar trebui să încerce să facă durerea să dispară minimizând-o. Pentru copii, acele evenimente sunt cu adevărat importante, iar adolescența este o perioadă plină de debuturi precum prima dragoste. De aceea, mai bine asculți ceea ce îți spune, recunoscând profunzimea sentimentelor, dar oferind și speranța că vremurile grele vor trece.
„Cu notele alea, nu vei intra niciodată la facultate”
Părinții fac adesea declarații care prevestesc scenarii catastrofice și viitor plin de deznădejde când copiii lor se luptă din punct de vedere academic sau dacă nu urmează căile deja bătătorite, cunoscute deja că ar duce în mod obișnuit către succes. În locul acestor previziuni, mai bine îți ajuți adolescentul concret, analizând unde se pot face îmbunătățiri specifice. Ai putea spune: „Observ că de multă vreme ai probleme la matematică. Este ceva la care trebuie să lucrezi chiar acum, te va ajuta pentru tot restul vieții”.
„Mănâncă tot” sau „De ce mănânci porcăria aia?”
Chiar dacă băieții ar putea să nu pară la fel de obosiți de greutatea și imaginea lor corporală ca fetele, unii consideră, de asemenea, această declarație ca fiind un rechizitoriu asupra modului în care arată sau o critică. Când vine vorba de alegerile alimentare, cel mai bine este ca părinții să se retragă, deoarece copiii se autocorectează în mare parte, mai ales dacă locuiesc într-o gospodărie în care oamenii mănâncă, în general, mese sănătoase și echilibrate.
