Există mulţi factori care te pot face să te gândeşti la divorţ: certurile, criticile, neînţelegerile, banii, infidelitatea. Mariajul vostru este, brusc, pus sub microscop şi vă confruntaţi cu o dilemă. Află dacă sunteţi cu adevărat pregătiţi să semnaţi actele de divorţ şi daţi răspunsuri cât mai sincere la aceste întrebări.

1. De ce vrei să pui capăt căsniciei?

Există 3 situaţii în care se poate afla o persoană care este pe punctul de a divorţa, potrivit psihologilor. Astfel, răspunsul la întrebarea „De ce vreau să pun capăt mariajului?“ poate avea 3 variante: a) Eu sunt cel care vrea să divorţeze, dar nu sunt sigur dacă asta este decizia corectă. b) Eu nu îmi doresc, dar partenerul meu vrea separarea şi mă simt o victimă. c) Îmi doresc acest divorţ doar pentru că mariajul meu nu mai funcţionează. Cel mai bun scenariu în aceste cazuri este să încercaţi să luaţi o decizie care nu este bazată pe emoţii şi nu este condusă de orgoliul fiecăruia dintre voi, subliniază experţii în terapie de cuplu.

2. Încă mai ai sentimente pentru partenerul tău?

Multe persoane care spun că vor să pună capăt căsniciei încă mai au sentimente puternice pentru partenerul de viaţă, în ciuda problemelor apărute în cuplu. Dacă răspunsul la această întrebare este pozitiv, cel mai bine ar fi să încercaţi să vă reparaţi relaţia înainte de a lua decizia de a vă separa. În caz contrar, sentimentele legate de pierderea celui drag te vor copleşi, ba chiar e posibil să te simţi mai rău după semnarea actelor de divorţ.

3. Îţi doreşti cu adevărat separarea sau e doar o ameninţare?

Psihologii atrag atenţia că divorţul este adeseori o ameninţare la adresa partenerului, în special în timpul certurilor mai aprinse. Motivele pot lua naştere din frustrare şi furie, pentru că unul dintre parteneri vrea să deţină controlul sau pentru că vrea să îl facă pe celălalt să vadă lucrurile din perspectiva sa. În unele cazuri, intenţia de a pune capăt mariajului poate trăda faptul că unul dintre soţi vrea să fie luat în serios când spune că îşi doreşte cu adevărat o schimbare, iar aceasta se poate produce uneori prin intermediul divorţului.

Ştiai că...

...persoanele care ameninţă constant cu divorţul îşi pierd credibilitatea atât în faţa lor, cât şi în faţa partenerului.

4. Este o decizie sinceră sau este o reacţie emoţională?

Divorţul înseamnă să poţi renunţa la toate sentimentele puternice legate de cealaltă persoană, indiferent dacă sunt de iubire ori unele ostile. Important este să înţelegi, spun psihologii, că oamenii care pun capăt căsătoriei şi sunt împinşi de furie vor fi la fel şi după terminarea acestei etape. Un indiciu care îţi arată că iei o decizie sinceră şi că nu reacţionezi sub influenţa emoţiilor este fraza: „Sunt conştient/ă că şi tu eşti un om care are dreptul la propria sa personalitate, la propriile speranţe şi vise şi pot să te respect pentru asta, dar nu mai vreau să fiu căsătorit/ă cu tine“.

5. Care este intenţia ta atunci când spui că vrei să pui capăt căsniciei?

Orice dorinţă sau intenţie ascunsă – alta decât încheierea căsniciei – este un indiciu care arată că nu eşti o persoană pregătită să facă acest pas. Dacă speri că prin intermediul unui divorţ, partenerul tău se va schimba brusc şi va începe să te trateze mai bine, psihologii arată că ai luat hotărârea din motivul greşit. Aminteşte-ţi că semnarea actelor nu are puterea de a îndrepta lucrurile greşite din mariajul vostru, nici de a-i face pe oameni să se răzgândească. Divorţul poate face un singur lucru: să pună capăt căsniciei voastre şi să vă elibereze.

6. Poţi să faci faţă consecinţelor?

Divorţul aduce cu sine schimbări, dar şi un gol sufletesc. În această etapă a vieţii, este bine să ai sprijinul familiei şi prietenilor – acei oameni care vor fi lângă tine pentru a te ajuta la nevoie. Iar în final, întreabă-te la modul cel mai sincer dacă o separare definitivă îţi rezervă sau nu consecinţe neplăcute, cum ar fi: să te întreţii financiar (dacă e cazul), să îţi schimbi stilul de viaţă şi tradiţiile din familie, să fii martor la tristeţea şi mânia copiilor, să ai perioade în care simţi cum te apasă nesiguranţa, teama şi frica de necunoscut.

SFATUL SPECIALISTULUI

Alexandra Ioana Siru

psiholog şi psihoterapeut, Centrul Medical ProVita - Diagnostic şi tratament, Bucureşti

Este important ca fiecare partener să se întrebe şi să îşi răspundă sincer la întrebarea „Cu ce am contribuit eu la situaţia aceasta?“, dar şi să conştientizeze că el sau ea poate contribui chiar şi permiţând un anumit comportament toxic sau chiar nefăcând nimic, neluând nicio măsură, necomunicând etc.

În momentul în care fiecare partener înţelege că a contribuit şi cum anume a contribuit, dar realizează şi că o relaţie este alcătuită din 2 persoane, situaţia are şanse să fie tratată cu maturitate – fiecare îşi asumă responsabilitatea. În acest moment, se poate decide divorţul şi acesta va fi amiabil sau de aici poate porni chiar reconcilierea cuplului pe baze mai solide. În caz contrar, apare „victimizarea“ („M-ai făcut să sufăr!“, „Mi-ai nenorocit viaţa!“, „Numai tu eşti de vină!“) cu toate consecinţele ei neplăcute – dorinţa de răzbunare, neacceptarea divoţului („Mi-ai mâncat tinereţea şi acum mă laşi?“) şi o stare perment conflictuală.

O căsnicie este un contract, iar continuarea sau încetarea ei trebuie decisă în mod raţional şi nu emoţional (cu menţiunea că raţiunea nu exclude emoţiile, dar le aduce la un nivel optim/ sănătos). Întrebările pe care ar trebui să şi le pună soţii vizează 4 aspecte: avantajele divorţului în balanţă cu dezavantajele păstrării relaţiei, dar şi avantajele păstrării relaţiei în balanţă cu dezavantajele divorţului.