Acestea sunt medicamentele care pot da dependenţă!
De la automedicaţie şi abuz de pastile până la dependenţa medicamentoasă nu este decât un singur pas. Iată de ce este important să nu luăm pastile decât la indicaţia medicului, implicit respectând durata recomandată.
Dependenţa de medicamente este cel puţin la fel de periculoasă ca şi cea de tutun sau de alcool, deoarece produce dezechilibre în organism, inducând modificări inclusiv la nivel cerebral. "Dependenţa de medicamente, ca şi cea de fumat, alcool sau droguri, este de două tipuri: fizică şi psihică. Dependenţa fizică ţine de tipul de substanţă, fiind puternică pentru anumite clase de medicamente precum opiaceele, unele somnifere, antidepresive. Dependenţa fizică este răspunzătoare de fenomenele de sevraj, uneori violente şi chiar ameninţătoare de viaţă, care apar la întreruperea bruscă a medicamentului, dar dispare relativ rapid, în decurs de zile. Dependenţa psihică ţine de obişnuinţa pacientului de a lua un anumit medicament, de senzaţia de bine pe care acesta o dă sau de frica fenomenelor neplăcute ce apar în lipsa administrării medicamentului (durere, insomnii sau somnolenţă, scăderea atenţiei, a performanţelor fizice sau intelectuale). Dependenţa psihică poate apărea practic la orice medicament şi persistă uneori ani de zile. Printre medicamentele de care se abuzează regăsim: antiinflamatoarele, antisecretoarele gastrice, descongestionantele nazale, antalgicele, somniferele, vitaminele", explică dr. C. Ciubotaru, medic primar medicină de familie.
Dă simptome asemănătoare sevrajului
Există dependenţă medicamentoasă fizică (oprirea adiministrării medicamentului duce la apariţia unor simptome asemănătoare sevrajului – nervozitate, insomnie, tremur) şi psihică (teama de ceea ce s-ar putea întâmpla în lipsa tratamentului).
„Dependenţa este în fapt o stare de intoxicaţie cronică, fiind cu atât mai frecventă şi mai gravă cu cât dozele utilizate sunt mai mari şi durata administrării este mai lungă”, atrage atenţia prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila” din Bucureşti.
Practic, aproape orice tratament medicamentos administrat pe perioade lungi poate da dependenţă, în acest caz apărând nevoia persoanei de a-şi creşte singur doza, întrucât pastilele nu-şi mai „fac efectul”. Astfel apar supradozarea şi dependenţa. Desigur, nu se poate vorbi de dependenţă în cazul tratamentelor care trebuie urmate pe viaţă, în bolile cronice.
Vezi şi: Nu arunca la gunoi medicamentele expirate! Unde ar trebui să le duci
Iată pastile cu cel mai mare risc!
1. Somniferele şi medicamentele contra anxietăţii se numără printre pastilele cu cel mai mare risc de a da dependenţă. Pentru a nu se ajunge aici, tratamentul nu trebuie să dureze mai mult de câteva săptămâni, între patru şi şase, după care este nevoie de o nouă reevaluare medicală. Oprirea tratamentului nu se face brusc, ci prin reducerea progresivă a dozelor.
2. Analgezicele şi antiinflamatoarele. Luate în exces, analgezicele intensifică durerile de cap, creând un cerc vicios. În cazul durerilor cronice, cum ar fi, de pildă, cele date de artroză, administrarea medicamentelor calmante nu se face mai mult de cinci zile fără avizul medicului. Bolnavii cu dureri puternice de cap sau de articulaţii pot avea nevoie de analgezice mai puternice, pe bază de codeină. Această substanţă are acţiune sedativă şi poate duce la dependenţă psihică.
3. Antibioticele. În cazul acestor pastile, vorbim despre dependenţa indusă de automedicaţie. Multe persoane au tendinţa de a lua antibiotice din proprie iniţiativă chiar şi în cazul unor infecţii virale, asupra cărora nu au niciun efect. Din această cauză, a apărut şi rezistenţa la antibiotice, o problemă gravă la nivel mondial.
4. Descongestionantele nazale. Picăturile de nas au efect vasoconstrictor, uşurând respiraţia în caz de rinită. Dacă sunt administrate mai multe de cinci zile, aceste picături creează dependenţă fizică. Spre deosebire de decongestionantele nazale, soluţiile saline (pe bază de apă de mare) nu dau dependenţă.
Adicţia de pastile poate fi fatală
Administrarea necontrolată a medicamentelor duce la apariţia unor probleme de sănătate, unele grave. Astfel, luate timp îndelungat, antiinflamatoarele nonsteroidiene (ibuprofen, paracetamol, diclofenac) duc la creşterea tensiunii arteriale şi la apariţia hemoragiei, a bolilor hepatice şi la scăderea imnunităţii şi a puterii de concentrare. Complicaţiile care apar după o supradoză de pastile pot duce la deces.
Sindromul de dependenţă medicamentoasă se tratează atât prin psihoterapie, cât şi printr-o cură de dezintoxicare. În cadrul acestei cure, se face tratament de substituţie, prin care substanţa medicamentoasă se înlocuieşte cu alta, a cărei doză se reduce treptat, până se ajunge la zero.
