Te miști din ce în ce mai lent? Iată ce boală ai putea avea!

Se știe faptul că, odată cu îmbătrânirea, vom pierde puterea musculară și ni se vor încetini mișcările care altădată erau precise și rapide.

Dar o cercetare nouă arată că acest fenimen ar putea fi, de asemenea, un semnal pentru o altă problemă de sănătate care este pusă în legătură cu îmbătrânirea.

Așadar, pe măsură ce îmbătrânim, este tot mai dificilă îndeplinirea sarcinilor simple, cum ar fi ridicarea, mersul pe jos și așezarea, iar noile cercetări realizate de Universitatea Edith Cowan arată că acest lucru ar putea fi, de asemenea, un semnal pentru demența târzie.

Pentru a investiga relația dintre funcția musculară și demență, echipele de cercetare de la Institutul de Cercetare pentru Inovare în Nutriție și Sănătate de la Universitatea Edith Cowan au folosit date din Studiul longitudinal Perth privind îmbătrânirea la femei pentru a examina mai mult de 1000 de femei cu o vârstă medie de 75 de ani.

În colaborare cu Universitatea din Australia de Vest, echipa a măsurat puterea și capacitatea de a prinde și de a ține în mână obiecte, în cazul femeilor și timpul necesar pentru ca acestea să se ridice de pe scaun, să meargă trei metri, să se întoarcă și să se așeze din nou – test cunoscut sub numele de cronometrare TUG.

Aceste teste au fost repetate după cinci ani pentru a monitoriza orice pierdere de performanță.

În următorii 15 ani, aproape 17% dintre femeile implicate în studiu s-au dovedit că au avut episoade de demență, manifestate clinic și care au necesitat spitalizare sau au suferit deces legat de demență.

Echipa a descoperit că puterea de prindere și de manipulare a obiectelor mai mică și un rezultat TUG mai lent au fost factori de risc semnificativi pentru demență, independent de riscul genetic și de factorii legați de stilul de viață, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și nivelul de activitate fizică.

Care este legătura?

S-a constatat că femeile cu cea mai slabă dexteritate și putere de manipulare a obiectelor cu mâinile au de două ori mai multe șanse de a avea un eveniment de demență târzie decât persoanele mai puternice și mai dibace.

O relație similară a apărut între performanța TUG și demență, persoanele mai lente la testul TUG fiind de două ori mai probabil să experimenteze demență decât cele mai rapide.

Când cercetătorii au analizat modificările în rezistența de prindere și rezultatele testelor TUG după cinci ani, o scădere a performanței a fost, de asemenea, legată de un risc mai mare de demență.

Puterea pe care o ai în mâini poate indica riscul de demență. Foto: Shutterstock

Dr Marc Sim, implicat în studiu a declarat că, cei care au experimentat cea mai mare scădere a forței de prindere și a vitezei TUG au avut un rosc de 2,5 ori mai mare pentru demență, comparativ cu cei din grupul care a înregistrat cea mai mică scădere a performanței.

S-a constatat, de asemenea, că femeile cu cea mai mare scădere a performanței TUG au de peste patru ori mai multe șanse de a avea un deces legat de demență decât cele mai rapide.

Cercetătorul dr.Marc Sim, a explicat că puterea de prindere, care poate fi măsurată cu ușurință folosind un dispozitiv portabil cunoscut sub numele de dinamometru, poate fi o măsură a sănătății creierului datorită naturii suprapuse a declinului cognitiv și motor.

„Puterea de prindere se poate prezenta și ca a o măsurătoare surogat a bolilor cardiovasculare, a inflamației și a fragilității, care sunt factori de risc cunoscuți pentru demență”, a spus dr. Sim, care a adăugat că rezultatele studiului ar putea ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să identifice mai devreme riscul de demență la pacienți.

„Atât testele de forță de prindere, cât și TUG nu sunt efectuate în mod obișnuit în practica clinică, dar ambele sunt instrumente de screening simple și ieftine”, a spus el.

„Incorporarea testelor funcției musculare ca parte a screening-ului pentru demență ar putea fi utilă pentru a identifica persoanele cu risc ridicat, care ar putea beneficia apoi de programe de prevenire primară menite să prevină apariția bolii, cum ar fi o dietă sănătoasă și un stil de viață activ fizic.

„Dacă putem opri acest declin, am putea preveni demența târzie. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare în acest domeniu.”

Prof. dr. Simon Laws, a spus că s-au înregistrat progrese încurajatoare în identificarea semnelor de avertizare timpurii ale demenței.

„Acum începem să vedem o serie de evaluări de screening simple, dar orientative, care ar putea fi combinate cu alte măsuri biologice și clinice pentru a oferi un profil holistic de risc pentru persoanele care se prezintă la medicul de familie cu, de exemplu, preocupări de memorie”, a spus el.

„Funcția musculară afectată, inclusiv declinul acesteia, este legată de un risc mai mare de demență pe termen lung la femeile în vârstă” , studiul citat mai sus, a fost publicat în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle din Statele Unite, potrivit site-ului Universității Edith Cowan.