Nu dormi bine? De vină ar putea fi aceste boli!
Tulburările de somn pot fi cauzate de afecțiuni cronice, mintale și neurologice. Diabetul și hipotiroidismul sunt câteva dintre afecţiunile cu impact asupra somnului.
Dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit poate fi un simptom al unei afecțiuni sau un efect advers al terapiei pentru tratarea bolii. De asemenea, stresul apărut în urma unui diagnostic primit poate provoca insomnie și somnolență pe parcursul zilei, la fel și unele medicamentele administrate cu sau fără prescripție medicală.
Diabetul
Una dintre bolile care pot perturba calitatea somnului este diabetul. Persoanele diagnosticate cu această boală cronică au probleme în gestionarea nivelului de zahăr în sânge, prin urmare, acest lucru poate duce la transpirații nocturne și la o nevoie frecventă de a urina. De asemenea, dacă diabetul a afectat nervii de la picioare, mișcările nocturne și durerile experimentate pot influența negativ odihna. Lipsa somnului face și mai dificilă gestionarea diabetului, deoarece crește nivelul hormonilor de stres în organism, ceea ce afectează sensibilitatea la insulină. Este foarte important ca diabeticii să respecte tratamentul indicat de medic, pentru a preveni complicaţiile sau impactul acestei boli în organism.
Dereglările de tiroidă
Inclusiv afecțiunile tiroidiene pot afecta somnul. Una dintre ele este hipertiroidismul, o afecțiune în care tiroida produce prea mulți hormoni tiroidieni (T3 și T4), iar persoana diagnosticată resimte agitație și anxietate, ceea ce provoacă insomnie. În schimb, hipotiroidismul este opusul hipertirodisimului, adică tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni. În acest caz, persoana diagnosticată poate avea o sensbilitate crescută la frig, ceea ce afectează confortul termic în timpul somnului. Unele persoane care au astfel de boli pot dezvolta sindromul de oboseală cronică, care provoacă somnolență și oboseală în exces.
Depresia
Majoritatea persoanelor care se confruntă cu depresie au dificultăți în a adormi sau dorm agitat pe parcursul nopții. De fapt, în depresia cronică, insomnia sau somnolența reprezintă cel mai frecvent simptom. Această afecțiune mintală afectează producția de substanțe chimice din creier, cum ar fi serotonina și noradrenalina, care sunt implicate în reglarea somnului. Gândurile, sentimentele negative și anxietatea provoacă, totodată, agitație și face adormirea mai dificilă. Din păcate, este un cerc vicios: insomniile pot agrava simptomele depresiei, făcând persoana diagnosticată să se simtă și mai obosită.
Vezi şi: Cum scapi de depresie fără medicamente
Epilepsia
Cei care se confruntă cu epilepsie sunt predispuși la convulsii, adică la contracții bruște, involuntare și prelungite ale musculaturii. Aceste crize pot să apară în timpul somnului, în special în perioada somnului REM (etapă a somnului care apare la 90 de minute după ce ai adormit) și perturbă calitatea odihnei. Somnul poate fi afectat și de medicamentele indicate în tratarea acestei boli, deoarece unele dintre ele pot provoca insomnii, ca efect advers.
Alte cauze
Somnul este influențat și de afecțiuni și tulburări, precum: Parkinson, Alzheimer, schizofrenie, tulburare bipolară și insuficiență cardiacă. De asemenea, persoanele care se confruntă cu arsuri la stomac, anxietate și atacuri de panică sunt predispuse la insomnii.
