Eşti protejat de infarct dacă ai colesterolul bun crescut? Mituri despre sănătatea inimii
Sunt numeroase mituri despre sănătatea inimii şi este bine să ştii ce este adevărat şi ce nu. Deși informațiile de specialitate sunt accesibile, unele informații false încă mai circulă și este indicat să faci diferența între mit și realitate.
Mit: Eşti prea tânăr ca să-ţi faci analize de inimă
Persoanele sub 50 de ani pot crede că nu trebuie să își facă griji cu privire la sănătatea inimii și că șansele de a face boli de inimă sunt scăzute. Deși este adevărat că riscul de boli cardiovasculare crește odată cu vârsta, este direct afectat de obiceiurile de stil de viață. Factori de risc majori pentru bolile de inimă includ fumatul, sedentarismul, colesterolul rău crescut, hipertensiunea arterială, excesul de greutate și alimentaţia bogată în grăsimi. Se recomandă controalele la cardiolog de 2 ori pe an la 20 de ani, de 3 ori la 30 de ani, de 4 ori la 40 de ani și apoi anual după 50 de ani.
Mit: Eşti protejat de boli cardiovasculare dacă ai colesterolul bun crescut
Colesterolul ajută organismul în multe procese ale organismului. Există 2 tipuri de colesterol: rău sau LDL, care, în exces, se depune pe pereții vaselor de sânge, ducând la apariția aterosclerozei, adică la îngustarea vaselor de sânge, cu complicații cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral) şi bun sau HDL, care aduce înapoi la ficat colesterolul în exces, de unde este eliminat prin căile biliare. Acest tip de colesterol curăţă arterele de depozitele de grăsimi, reducând riscul de apariție a plăcilor de aterom.
Cu toate acestea, ideea de a crește colesterolul HDL pentru o sănătate cardiovasculară bună este incorectă și depășită. Cercetările arată că o creștere a colesterolului HDL nu reduce riscul de evenimente cardiace majore. Pe de altă parte, sunt cunoscute strategiile prin care se reduce riscul cardiovascular cauzat de colesterolul LDL. Factori precum o dietă bogată în vegetale și fibre, dar săracă în grăsimi saturate joacă un rol pozitiv în scăderea nivelului colesterolului rău. În anumite situații în care există boală coronariană sau dislipidemie genetică, poate fi nevoie și de medicamente.
Vezi şi: Ce să faci dacă eşti singur acasă şi ai simptome de infarct
Mit: Toate grăsimile sunt dăunătoare pentru inimă
Este adevărat că aportul de grăsimi trans și saturate crește riscul de boli de inimă. Însă nu toate grăsimine dăunează inimii. Cercetările arată că grăsimile sănătoase, cum ar fi cele mononesaturate și polinesaturate sunt esențiale pentru o dietă echilibrată și pentru reducerea riscului cardiovascular.
Înlocuirea alimentelor cu conținut ridicat de grăsimi saturate, cum ar fi carnea roșie și untul, cu alimente care au un conținut mai scăzut în grăsimi saturate și mai bogat în grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline și avocado, poate reduce riscul de boli cardiovasculare.
Mit: Vinul roșu este bun pentru sănătatea inimii
Antioxidanții din vinul roșu pot ajuta la protejarea mucoasei vaselor de sânge. Cu toate acestea, nu se recomandă celor care nu consumă vin să înceapă acest obicei doar pentru a crește rezisența cardiovasculară deoarece. Potrivit Federației Mondiale a Inimii, nu s-a dovedit efectul cardioprotector în cazul niciunei cantități și tip anume de alcool. Mai mult, reducerea consumului de alcool scade riscul cardiovascular la toți indivizii. De aceea, se recomandă limitarea consumului de alcool la 2 băuturi sau mai puțin pe zi pentru bărbați şi la 1 pahar sau mai puțin pe zi pentru femei.
Mit: Infarctul se manifestă asemănător la bărbaţi şi femei
Cu toate că majoritatea oamenilor pot avea ca simptom comun al infarctului senzaţia de presiune sau de apăsare la nivelul toracelui, există şi manifestări atipice în cazul femeilor. Mai exact, femeile pot avea ca simptome ale infarctului: respiraţia greoaie, greaţa, vărsăturile, durerile gastrice asemănătoare celor din ulcer, oboseala neobişnuită. Potrivit Federaţiei Franceze de Cardiologie, femeile trebuie să fie atente la 3 simptome atipice ale infarctului: senzaţia de epuizare, dificultăţile de respiraţie la efort şi greaţa (senzaţia de vărsături).
În jumătate din cazurile de infarct la femeile cu vârsta mai mică de 60 de ani nu a fost prezent simptomul clasic al infarctului, adică durerea în piept.
