Ce nu ştiai că te poate îmbolnăvi de cancer
Excesul de kilograme, expunerea la radon şi infecţii precum cea cu papilomavirusurile umane (HPV) pot favoriza apariţia cancerului.
Obezitatea este asociată cu mai multe tipuri de cancer. Foto: Shutterstock
Există studii care au arătat că obezitatea şi cancerul sunt asociate. „Obezitatea creează un mecanism de inflamație cronică și rezistență la insulină, care sunt factori cancerigeni”, explică Patrick Pessaux, profesor de chirurgie digestivă citat de sciencesetavenir.fr.
Printre tipurile de cancer favorizate de obezitate se numără: cel de sân (mai ales după menopauză), colorectal, de rinichi, de pancreas, de endometru, ovarian, esofagian, de vezică biliară şi de prostată. De asemenea, unele cercetări au arătat că există asocieri şi cu mielomul multiplu, leucemia şi limfomul non-Hodgkin.
Ce poţi face pentru a slăbi sănătos
Dacă ai greutate în exces, este necesar să slăbeşti, pentru a-ţi reduce riscul de cancer, precum şi de alte boli pentru care obezitatea este factor de risc (afecţiuni cardiace etc.). Nu încerca diete care promovează pierderea unui număr mare de kilograme într-un timp scurt. Acestea pot fi frustrante şi, în cazul în care vei slăbi, te poţi trezi că te îngraşi la loc, chiar mai mult decât înainte.
Mai bine include în activitatea zilnică unele obiceiuri sănătoase:
►fii activ zilnic; mergi pe jos 30 de minute, în ritm alert, şi redu activităţile sedentare (stat la televizor sau la calculator);
►limitează consumul de alimente dense caloric, cu conţinut prea mare de zahăr sau de grăsimi;
►consumă zilnic fructe şi legume, care sunt sursă de vitamine, minerale şi fibre;
►adoptă un regim mediteraneean, care presupune consumul de produse proaspete, legume, fructe, cereale integrale, peşte, ulei de măsline, lactate în cantităţi moderate, nuci, aport redus de carne albă sau roşie şi de ouă.
Citeşte şi: 6 tipuri de cancer depistate târziu. Care este motivul
INFO
Statisticile arată că obezitatea creşte de 2 până la 5 ori riscul de cancer digestiv, de sân şi de uter.
Radonul, gazul cancerigen
Radonul este recunoscut ca fiind cancerigen pulmonar de către Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului din 1987. După fumat, este al doilea implicat în apariţia cancerului pulmonar. Radonul este un gaz radioactiv inodor şi incolor, degajat prin descompunerea în sol şi roci a radiului şi uraniului. Se găseşte în subsolurile clădirilor şi care pătrunde în locuinţe prin fisurile pereţilor şi prin fundaţie. În aer liber este inofensiv, însă expunerea la acest gaz care se acumulează în locuinţe poate avea efecte grave asupra sănătăţii. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Nivelul de 300 de becquereli pe metru cub, unitatea de măsură pentru gazul radioactiv, este periculos pentru oameni. Testarea concentraţiei de radon în locuinţă se face cu ajutorul unor metode şi echipamente specifice. Aerisirea zilnică a locuinţei este o metodă prin care se poate preveni acumularea radonului.
Infecţiile de care să te fereşti
Potrivit Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului, există aproximativ 10 agenți biologici susceptibili de a promova apariția cancerului.
Dintre aceştia, cele mai frecvent implicate în apariția cancerelor sunt:
►papilomavirusuri umane (HPV), responsabile de cancerele de col uterin, dar și de cancere de anus și penis, precum și anumite cancere ale cavității bucale;
►bacteria Helicobacter pylori, implicată în majoritatea cancerelor de stomac;
►virusul hepatitei B și virusul hepatitei C, implicate în 1 din 3 cazuri de cancer hepatic.
Majoritatea oamenilor care au fost infectați cu unul dintre acești agenți nu vor dezvolta niciodată cancer. Pe de altă parte, riscul de cancer este crescut de alţi factori, în special cei legaţi de stilul de viaţă (tutun, alcool etc.).
Aceste tipuri de cancer pot fi prevenite prin:
►evitarea contaminării cu HPV (vaccinarea împotriva HPV şi hepatita B, folosirea prezervativelor);
►prin depistarea și tratarea precoce a unei posibile infecții (hepatita C, cea cu Helicobacter pylori);
►prin efectuarea periodică a testului Babeş-Papanicolau, care detectează modificările colului uterin, inclusiv cele specifice cancerului de col uterin.
Pot pesticidele din alimente să cauzeze cancer?
Nu s-a demonstrat că urmele de pesticide găsite în alimentele pe care le consumăm ar putea induce cancerul. În schimb, studiile arată că persoanele care consumă frecvent fructe și legume sunt mai protejate de bolile cardiovasculare și de cancer.
În schimb, la cei care lucrează în medii toxice, expunerea la doze mari de pesticide pe termen lung poate creşte probabilitatea de apariţie a limfomului non-Hodgkin, a mielomului multiplu și a cancerului de prostată.
