Când este durerea abdominală o urgenţă care îţi pune viaţa în pericol
Durerea abdominală bruscă și intensă este întotdeauna gravă și poate pune viața în pericol.
Ruptura sau perforarea unui organ din abdomen se poate manifesta prin dureri severe care se agravează la mişcare. Foto: Shutterstock
Spre deosebire de un simplu disconfort, durerea abdominală acută apare brusc şi nu dispare, făcând imposibilă odihna şi alte activităţi. Durerea poate să fie localizată sau generalizată ori însoţită sau nu şi de alte simptome precum greaţa, vărsăturile, ameţeala şi febra. Numită de medici şi abdomen acut, durerea abdominală puternică instalată brusc poate avea complicaţii care pun viaţa în pericol, de aceea se impune un consult medical cât mai repede cu putinţă.
Apendicita
Inflamaţia apendicelui, apendicita este una dintre cauzele frecvente de durere abdominală acută. Simptomele se instalează rapid, iar durerea abdominală creşte în intensitate în decurs de până la 12 ore. Durerea începe din jurul buricului, apoi cuprinde partea dreaptă a abdomenului şi se accentuează la tuse sau mişcări. Mai pot să apară: greaţă, febră, vărsături. Dacă apar complicaţii precum perforarea apendicelui, durerea este foarte severă şi este însoţită şi de febră. O complicaţie gravă, care pune viaţa în pericol, este peritonita, care are simptome precum durerile puternice, umflarea abdomenului starea generală de rău. Tratamentul apendicitei constă în îndepărtarea chirurgicală a apendicelui.
Pancreatita acută
Litiaza biliară şi consumul de alcool sunt cauzele principale ale pancreatitei, care reprezintă inflamaţia pancreasului. Boala are două forme, acută şi cronică. În cazul pancreatitei acute, simptomele sunt durerea intensă în partea superioară a abdomenului, vărsăturile şi greaţa. Persoana afectată are nevoie de internare în spital, unde este hidratată intravenos şi primeşte tratament cu analgezice. Poate fi nevoie şi de operaţie, dacă apar complicaţii.
Vezi şi: Pancreatita poate pune viaţa în pericol. Ce simptome are
Colecistita și colangita
Inflamaţia vezicii biliare (colecistita) şi infecţia ductelor biliare (colangita) pot avea printre simptome durerea constantă în partea superioară dreaptă a abdomenului, febra, icterul, ameţeala şi confuzia. Ambele afecțiuni se tratează cu antibiotice. În colecistită poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare.
Diverticulita
Infecţia sau inflamaţia diverticulilor (punguţe de mucoasă care ies prin mici orificii din peretele colonului) se numeşte diverticulită. Cel mai frecvent simptom al diverticulitei este durerea abdominală. Este posibil să apară o sensibilitate în partea stângă jos a abdomenului. Daca este prezentă infecţia, apar şi febră, vărsături, greaţă, frisoane, crampe şi constipaţia. Diverticulita necomplicată se tratează cu antibiotice. Dacă apar complicaţii, este nevoie de internare, de drenarea abcesului abdominal, dacă acesta există, şi, eventual, de tratament chirurgical.
Torsiunea ovariană
Urgenţă medicală, torsiunea ovariană apare când unul dintre ovare se răsuceşte, oprind astfel alimentarea cu sânge. Torsiunea ovariană are printre simptome durerea severă în partea abdominală inferioară, crampele, greaţa şi vărsăturile, simptome care se instalează brusc. Tratamentul constă în efectuarea unei intervenţii chirurgicale de urgenţă. Dacă nu se intervine la timp, poate să apară necroza sau moartea ovarului, complicaţiile fiind ameninţătoare de viaţă.
Ocluzia intestinală
Un blocaj la nivelul intestinului subţire sau a celui gros determină obstrucţia intestinală, care se manifestă prin dureri abdominale intense, vărsături, constipaţie, balonare şi absenţa tranzitului intestinal (materii fecale şi gaze). Printre cauzele ocluziei intestinale se numără herniile, aderenţele, bolile inflamatorii (enterite infecţioase, boala Crohn), cancer. Tratamentul depinde de cauză şi poate consta în echilibrarea hidroelectrolitică şi hematologică şi în intervenţie chirurgicală deschisă sau laparoscopică.
Infarctul intestinal
Ischemia mezenterică acută, cunoscută şi ca infarct intestinal, apare când circulaţia prin vasele care transportă sângele la intestine este redusă sau oprită. Este o urgenţă medicală, rata mortalităţii fiind de până la 70%. Infarctul intestinal este destul de rar (1 la 1.000 de cazuri), incidenţa fiind mai mare la persoanele peste 70 de ani. Cauzele sunt blocarea unei artere cu un cheag, ateroscleroza sau hipotensiunea, care reduce fluxul sangvin la nivelul întregului corp. Simptomele infarctului intestinal includ durerea abdominală bruscă şi severă, greaţa, vărsăturile şi ameţelile.
