Stresul la locul de munca duce la boli grave - Ce inseamna ”sindromul burnout”
Medicul sustine ca stresul psihic si-a facut din ce in ce mai simtita prezenta, devenind o problema majora pentru indivizii expusi evolutiei accelerate. Conform acestuia, stresul la locul de munca genereaza probleme precum: insomnia, migrena, agitatia, oboseala psihica si fizica, iritabilitatea, starea permanenta de tensiune, dificultatea de concentrare, inapetenta, gastrita, rectocolita hemoragica, refluxul gastroesofagian, astmul bronsic, afectiunile endocrine, bolile cardiovasculare, ajungandu-se chiar si la moarte prematura cauzata de suprasolicitare - sindromul burnout.
"O cauza permanenta de stres ocupational este reprezentata de problemele in relationare, precum problemele aparute intre sefi, subordonati sau colegi. in acest caz, mai predispusi stresului sunt cei cu orientari spre activitati tehnice, care prezinta o adevarata problema in a lucra cu alte persoane. O alta cauza de stres intalnita des in Romania este incertitudinea carierei, a locului de munca si, implicit, a sursei de venit, ceea ce reduce in timp satisfactia la locul de munca. Daca locul de munca este nesigur pentru individ, atunci acesta se poate converti rapid intr-un stres care va afecta intreaga activitate profesionala. O categorie afectata mai des este cea a cadrelor de conducere, care, prin complexitatea, responsabilitatea, ritmul alert, prelungirea timpului la serviciu, dar si din cauza angajatilor slab pregatiti, devin tintele stresului organizational", a explicat medicul psihiatru Cozmin Mihai, conform Agerpres.
El a precizat ca indivizii reactioneaza diferit la stres, de cele mai multe ori situatiile nefiind atat de stresante pe cat isi imagineaza acestia.
"S-a constatat ca un procent de 40% dintre evenimentele negative pe care le anticipam si care ne produc anxietate de fapt nici macar nu au loc. Un procent de 25% din grijile pe care ni le facem pentru anumite evenimente nu pot fi evitate. in schimb, criticile, reprosurile si rautatile celor din jur ne creeaza stres in procent de 12%, iar stresul in legatura cu starea de sanatate este intr-un procent de 15%. Concluzia acestor cuantificari stresante este aceea ca doar 8% pana la 10% reprezinta de fapt situatiile limita care ne produc un stres real si sigur", a aratat medicul.
Stresul prin supraincarcare, sustine acesta, reprezinta un alt factor important care a fost studiat inca din anii 1960, stabilindu-se o legatura stransa intre numarul mare de ore petrecute la serviciu si consumul excesiv de tigari.
"Ca metode de reducere a stresului la locul de munca amintim: echilibrul intre munca si familie sau viata personala, sustinerea din partea apropiatilor, colegilor de la locul de munca, mentinerea unei relatii bune cu cei din jur, fapt care poate aduce si echilibru, dar si suport. Toate acestea trebuie acompaniate de o atitudine relaxata si pozitiva. Schimbarile de comportament care acompaniaza cresterea nivelului de stres includ consumul mai mare de tutun, alcool si stupefiante, precum si tulburarile comportamentului alimentar precum bulimia sau anorexia. Consecintele distresului in plan psihologic sunt reprezentate de tulburari anxioase, depresive cu iritabilitate si irascibilitate, incapacitate de concentrare, tulburari de somn, probleme conjugale si, in ultima instanta, de epuizare prin suprasolicitare", a declarat medicul psihiatru.
