Întrebări şi răspunsuri despre anxietate

Ce este? Definită ca senzaţie de pericol iminent de origine nedeterminată, anxietatea regrupează simptome emoţionale, somatice, cognitive şi comportamentale. Dacă sentimente precum teama, frica exagerată şi îngrijorarea durează de cel puţin 6 luni, vorbim de o tulburare, care se agravează pe măsura trecerii timpului, dacă persoana în cauză nu caută ajutor specializat. Anxietatea generalizată afectează până la 9% din populaţie şi este de 2 ori mai frecventă la femei. Anxietatea poate însoţi diverse boli psihice (schizofrenia, depresia), degenerative (Parkinson), afecţiuni endocrine sau metabolice (hiper- sau hipotiroidia), astmul, menopauza sau sevrajul. De ce apare? Nu se ştie cu exactitate de ce apar tulburările de anxietate, specialiştii vorbind despre factori genetici, psihologici şi de mediu. Evenimentele stresante sau traumatizante din copilărie şi prezenţa unei alte probleme psihice precum tulburarea bipolară cresc riscul de apariţie a anxietăţii.

Implicate în apariţia anxietăţii sunt şi unele modificări cerebrale, mai exact cele legate de anumiţi neurotransmiţători (substanţe chimice care mediază transmiterea informaţiilor de la un neuron la altul) precum serotonina şi noradrenalina.

Tulburările de anxietate sunt mai frecvent întâlnite la persoanele care se dedică prea mult muncii în defavoarea relaxării, la cei care fac eforturi intelectuale prelungite, care nu se relaxează.

Simptomele tulburărilor de anxietate variază de la o persoană la alta, incluzând unul sau mai multe din următoarele manifestări: senzaţia de nelinişte, frică, panică, tremur, palpitaţii, senzaţia de sufocare, de greaţă sau de vomă, dureri în piept, respiraţia scurtă, nervozitate, insomnie şi gură uscată.

Anxietatea se poate manifesta sub mai multe forme:

- tulburare de panică: este însoţită de atacuri sau crize de panică imprevizibile şi recurente, în timpul cărora persoana are greutăţi de respiraţie, palpitaţii, o teamă intensă şi incontrolabilă;

- anxietate generalizată: se manifestă printr-o stare permanentă de îngrijorare, agitaţie, epuizare şi prin perturbarea somnului;

- fobia socială: se traduce printr-o teamă exagerată faţă de diverse situaţii sociale, care ar putea fi stânjenitoare sau care se asociază cu ideea de performanţă;

- fobiile specifice: includ temerile incontrolabile faţă de diverse obiecte, situaţii sau animale;

- sindromul de stres post-traumatic: este o tulburare de anxietate care apare după trăirea unor evenimente precum o catastrofă naturală sau un război;

- tulburarea obsesiv-compulsivă: este caracterizată prin obsesii sau gânduri iraţionale, gânduri fixe care apar repetat şi care cauzează anxietate.

Conştientizarea anxietăţii este un pas important în tratarea ei. Tulburările anxioase se hrănesc cu nelinişti şi gânduri negre. În momentul în care eşti cuprins de astfel de trăiri, încearcă să te deconectezi de ele. Poate fi util şi să îţi notezi ceea ce simţi; acest lucru te va ajuta să dai o dimensiune corectă neliniştilor tale.

Meditează, respiră profund (deseori, în situaţiile tensionate respirăm superficial) şi fă mişcare. Dacă aceste măsuri nu îţi sunt de folos, este posibil să ai nevoie de psiholog şi/sau de psihiatru. Medicamentele recomandate de specialist sunt cele din clasa antidepresivelor sau a anxioliticelor.

Cu o durată de câteva secunde sau de câteva zeci de minute, atacul de panică este resimţit ca o secvenţă intensă de anxietate, de frică, însoţită de un blocaj total şi de senzaţia că îţi pierzi efectiv minţile. Atacul de panică poate apărea oricând, ziua sau în timpul somnului, şi este de obicei manifestat prin simptome precum dificultate de respiraţie, ameţeală, bătăi rapide ale inimii, senzaţie de nod în gât, tremur, sentimentul că se va întâmpla ceva înspăimântător, teama de moarte iminentă şi de pierdere a controlului. Pentru că simptomele apar brusc, adesea sunt interpretate ca semnul unei probleme grave, cum ar fi o criză de inimă.

Evită să bei cafea în momentele în care treci prin stări anxioase; cofeina este un excitant care îţi poate amplifica trăirile negative. În schimb, pentru a de destinde, bea ceai de lavandă, tei, sunătoare sau de roiniţă.