Factori care-ţi asigură sănătatea mentală

1 2 jpg jpeg

Recenta conferin┼ú─â ÔÇ×Despre s─ân─âtatea creieruluiÔÇŁ a fost dedicat─â dezvolt─ârii personale a reprezentan┼úilor asocia┼úiilor de pacien┼úi din domeniul neurologiei din Rom├ónia. La eveniment au fost prezen┼úi reprezentan┼úi din domeniile scleroz─â multipl─â, Parkinson, Alzheimer, Huntington, epilepsie, AVC, distonie, miastenia gravis, s─ân─âtate mintal─â, boli rare. Iat─â c├óteva dintre recomand─ârile acestora privind m─âsurile care asigur─â s─ân─âtatea creierului. Tulbur─ârile somnului te afecteaz─â ┼či mental Cele mai frecvente tulbur─âri de somn ├«n patologia neurologic─â sunt tulbur─ârile respiratorii ├«n somn, hipersomniile, parasomniile, tulbur─ârile motorii ├«n somn, tulburarile de ritm circadian ┼či insomnia de diferite cauze. ÔÇ×Persoanele cu boli neurologice (neurodegenerative, neuromusculare, autoimune, cerebrovasculare, sindroame epileptice etc.) asociaz─â deseori tulbur─âri ale somnului, care pot fi comorbidit─â┼úi sau pot fi complica┼úii ale bolii de baz─â. Pe de alt─â parte, unele tulbur─âri de somn netratate pot duce cu timpul la apari┼úia unor afec┼úiuni neurologice secundareÔÇŁ, a afirmat dr Floriana Boghez, medic neurolog Academica Clinic ┼či Somnolog.ro ┼či a ad─âugat: ÔÇ×Pacien┼úii trebuie s─â se adreseze medicului specializat ├«n medicina somnului atunci c├ónd remarc─â dificult─â┼úi legate de adormire ┼či men┼úinerea somnului, disconfort sau senza┼úii dezagreabile ├«n raport cu somnul (sfor─âit, picioare nelini┼čtite), comportamente anormale ├«n somn (sesizate, de cele mai multe ori, de familie), treziri repetate, co┼čmaruri frecvente, somnolen┼ú─â ┼či fatigabilitate ├«n timpul zilei, tulbur─âri de aten┼úie ┼či concentrare f─âr─â un motiv evident, cefalee matinal─â rezistent─â la terapie. ├Än func┼úie de tabloul clinic al fiec─ârui pacient, medicul va recomanda explor─ârile paraclinice necesare diagnosticului corect ┼či tratamentul corespunz─âtor menit s─â amelioreze tulburarea de somn.ÔÇŁ Aten┼úie! Somnul este o stare fiziologic─â activ─â ┼či dinamic─â, reversibil─â ┼či periodic─â, ce ocup─â aproape o treime din via┼ú─â, iar de s─ân─âtatea ┼či calitatea lui depinde ├«ntreaga noastr─â via┼ú─â social─â, profesional─â ┼či personal─â.

Cite┼čte ┼či: Tulbur─ârile de somn, la fel de nocive ca fumatul

O diet─â s─ân─âtoas─â pentru creier previne evenimentele vasculare, asigur─â s─ân─âtatea cardiovascular─â, ├«ncetine┼čte declinul cognitiv, fenomen asociat cu ├«mb─âtr├ónirea ┼či cu sechelele AVC, ofer─â de ajutor ├«n bolile neurologice dar ┼či s─ân─âtate mintal─â, psihic─â ┼či emo┼úional─â.

Dr. Ruxandra Ple┼čea, nutri┼úionist Spitalul Ponderas, recomand─â: ÔÇ×Dieta pentru ├«ncetinirea declinului cognitiv, post AVC, Alzheimer sau ├«mb─âtr├ónire este, conform American Stroke Association's International Stroke Conference 2018/Los Angeles, dieta ÔÇśMIND DietÔÇÖ, o combina┼úie ├«ntre dieta mediteranean─â ┼či dieta DASH. Aceasta recomand─â consumul de pe┼čte, fructe de p─âdure, legume (├«n special frunze verzi), ulei de m─âsline presat la rece ┼či evitarea zah─ârului ┼či a cerealelor rafinate.

Dieta ├«n bolile neurodegenerative ia ├«n calcul inflama┼úia cronic─â, stresul oxidativ, radicalii liberi, antioxidan┼úii, dar ┼či ipoteza acumul─ârii de metale grele ce induc disfunc┼úii mitocondriale ┼či neurotoxinele. Aceast─â diet─â urm─âre┼čte sc─âderea produc┼úiei de radicali liberi, cre┼čterea nivelului de antioxidan┼úi ┼či a mecanismelor reparatoare ale leziunilor oxidative.ÔÇŁ

Prin urmare, o alimenta┼úie s─ân─âtoas─â pentru creier trebuie s─â asigure organismului minerale (magneziu, fier, cupru), vitamine (├«ntregul grup de vitamine B: B6, B12, folat, dar ┼či D, E ┼či C), fitonutrien┼úi (curcumina).

Un deficit al complexului de B-uri este asociat cu mic┼čorarea creierului, bolile neurodegenerative, depresie, neuropatii ┼či boli psihiatrice.

Printre alţi factori care asigură sănătatea creierului se numără:

- eliminarea sau limitarea perioadelor stresante,

- renunţarea la fumat.