Factori care-ţi asigură sănătatea mentală

Recenta conferinţă „Despre sănătatea creierului” a fost dedicată dezvoltării personale a reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi din domeniul neurologiei din România. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din domeniile scleroză multiplă, Parkinson, Alzheimer, Huntington, epilepsie, AVC, distonie, miastenia gravis, sănătate mintală, boli rare. Iată câteva dintre recomandările acestora privind măsurile care asigură sănătatea creierului. Tulburările somnului te afectează şi mental Cele mai frecvente tulburări de somn în patologia neurologică sunt tulburările respiratorii în somn, hipersomniile, parasomniile, tulburările motorii în somn, tulburarile de ritm circadian şi insomnia de diferite cauze. „Persoanele cu boli neurologice (neurodegenerative, neuromusculare, autoimune, cerebrovasculare, sindroame epileptice etc.) asociază deseori tulburări ale somnului, care pot fi comorbidităţi sau pot fi complicaţii ale bolii de bază. Pe de altă parte, unele tulburări de somn netratate pot duce cu timpul la apariţia unor afecţiuni neurologice secundare”, a afirmat dr Floriana Boghez, medic neurolog Academica Clinic şi Somnolog.ro şi a adăugat: „Pacienţii trebuie să se adreseze medicului specializat în medicina somnului atunci când remarcă dificultăţi legate de adormire şi menţinerea somnului, disconfort sau senzaţii dezagreabile în raport cu somnul (sforăit, picioare neliniştite), comportamente anormale în somn (sesizate, de cele mai multe ori, de familie), treziri repetate, coşmaruri frecvente, somnolenţă şi fatigabilitate în timpul zilei, tulburări de atenţie şi concentrare fără un motiv evident, cefalee matinală rezistentă la terapie. În funcţie de tabloul clinic al fiecărui pacient, medicul va recomanda explorările paraclinice necesare diagnosticului corect şi tratamentul corespunzător menit să amelioreze tulburarea de somn.” Atenţie! Somnul este o stare fiziologică activă şi dinamică, reversibilă şi periodică, ce ocupă aproape o treime din viaţă, iar de sănătatea şi calitatea lui depinde întreaga noastră viaţă socială, profesională şi personală.

Citeşte şi: Tulburările de somn, la fel de nocive ca fumatul

O dietă sănătoasă pentru creier previne evenimentele vasculare, asigură sănătatea cardiovasculară, încetineşte declinul cognitiv, fenomen asociat cu îmbătrânirea şi cu sechelele AVC, oferă de ajutor în bolile neurologice dar şi sănătate mintală, psihică şi emoţională.

Dr. Ruxandra Pleşea, nutriţionist Spitalul Ponderas, recomandă: „Dieta pentru încetinirea declinului cognitiv, post AVC, Alzheimer sau îmbătrânire este, conform American Stroke Association's International Stroke Conference 2018/Los Angeles, dieta ‘MIND Diet’, o combinaţie între dieta mediteraneană şi dieta DASH. Aceasta recomandă consumul de peşte, fructe de pădure, legume (în special frunze verzi), ulei de măsline presat la rece şi evitarea zahărului şi a cerealelor rafinate.

Dieta în bolile neurodegenerative ia în calcul inflamaţia cronică, stresul oxidativ, radicalii liberi, antioxidanţii, dar şi ipoteza acumulării de metale grele ce induc disfuncţii mitocondriale şi neurotoxinele. Această dietă urmăreşte scăderea producţiei de radicali liberi, creşterea nivelului de antioxidanţi şi a mecanismelor reparatoare ale leziunilor oxidative.”

Prin urmare, o alimentaţie sănătoasă pentru creier trebuie să asigure organismului minerale (magneziu, fier, cupru), vitamine (întregul grup de vitamine B: B6, B12, folat, dar şi D, E şi C), fitonutrienţi (curcumina).

Un deficit al complexului de B-uri este asociat cu micşorarea creierului, bolile neurodegenerative, depresie, neuropatii şi boli psihiatrice.

Printre alţi factori care asigură sănătatea creierului se numără:

- eliminarea sau limitarea perioadelor stresante,

- renunţarea la fumat.