Ce nu ┼čtiai despre creierul uman

1 2 jpg jpeg

- Aproximativ 85% din greutatea creierului este reprezentat─â de cerebel, adic─â acea regiune a creierului implicat─â ├«n coordonarea mi┼čc─ârii. Analiz├ónd peste 8.000 de autopsii, s-a constatat c─â greutatea medie a creierului unui b─ârbat este de 1,336 grame, ├«n timp ce la femei este de 1,198 grame. De asemenea, pe m─âsur─â ce ├«mb─âtr├ónim, greutatea creierului se diminueaz─â treptat;

- Creierul unui adult c├ónt─âre┼čte aproximativ 1,5 kilograme ┼či reprezint─â doar 2% din greutatea unei persoane. Totu┼či, creierul uman consum─â aproximativ 20-30% din totalul de energie;

- Creierul uman produce suficientă energie cât să aprindă un bec. Astfel, creierul uman produce, în medie, până la 30-35 de waţi în momentul trezirii;

- Creierul folose┼čte aproximativ 20% din cantitatea de s├ónge ┼či oxigen de la nivelul corpului pentru a reproduce ac┼úiuni precum c─âscatul. O persoan─â ├«┼či poate pierde cuno┼čtin┼úa dac─â creierul este privat de oxigen vreme de 7-9 secunde;

- C─âscatul reprezint─â reac┼úia organismului de a r─âci un creier supra├«nc─âlzit. De asemenea, atunci c├ónd creierul nu prime┼čte cantitatea potrivit─â de oxigen, c─âscatul furnizeaz─â cantitatea necesar─â de oxigen creierului pentru a func┼úiona. De altfel, ├«n lipsa oxigenului, celulele creierului ├«ncep s─â moar─â dup─â 4-6 minute;

- Exist─â dou─â tipuri de ┼úesuturi ├«n creierul uman: materia alb─â (60%) ┼či materia cenu┼čie (40%), acestea fiind responsabile pentru transmiterea semnalelor din creier. Astfel, materia cenu┼čie, care este format─â din neuroni, joac─â un rol major ├«n transmiterea semnalelor ┼či poate ac┼úiona ├«n ambele moduri - trimiterea ┼či primirea semnalelor;

- ├Än timpul sarcinii, creierul f─âtului se dezvolt─â cu o vitez─â ame┼úitoare. Astfel, aproximativ 251.000 de neuroni sunt crea┼úi ├«n fiecare minut. Celulele vor continua s─â se dezvolte timp de mai mul┼úi ani din momentul na┼čterii, ├«n timp ce hipocampusul, regiunea creierului responsabil─â cu procesele de ├«nv─â┼úare ┼či memorare, se vor ├«mbog─â┼úi cu celule noi pe tot parcursul vie┼úii;

- Primul sim┼ú pe care creierul uman inva┼ú─â s─â-l detecteze este sim┼úul tactil. Totu┼či, sunt necesare ├«n jur de 12 s─âpt─âm├óni pentru a ├«n┼úelege pe deplin cum func┼úioneaz─â acest proces. Tocmai de aceea, creierul uman poate diferen┼úia cu succes ├«ntre propriile atingeri ┼či cele externe;

- Amigdala este parte constructiv─â a creierului, fiind responsabil─â de r─âspunsurile emo┼úionale ┼či care func┼úioneaz─â mult mai repede dec├ót partea con┼čtient─â a creierului. Astfel, prin intermediul amigdalei, creierul detecteaz─â ├«n mod intuitiv diferite st─âri de spirit: fericire, triste┼úe, ├«ngrijorare, emo┼úie etc;

- Somnul din timpul nop┼úii reprezint─â cea mai prielnic─â perioad─â pentru creier, ├«ntruc├ót atunci se refac leg─âturile ├«ntre celulele creierului. De altfel, un studiu recent a dezv─âluit c─â, ├«n timpul somnului, creierul consolideaz─â ┼či ├«nmagazineaz─â toate informa┼úiile ┼či amintirile acumulate pe parcursul unei zile;

- Fructele de mare sunt considerate cele mai potrivite alimente pentru creier. Un nou studiu arat─â c─â acizii gra┼či din pe┼čte pot ├«mbun─ât─â┼úi func┼úionarea memoriei cu p├ón─â la 15%, ├«n timp ce mai mul┼úi oameni de ┼čtiin┼ú─â sus┼úin c─â o diet─â care include fructe de mare p─âstreaz─â s─ân─âtatea creierului ┼či previne inclusiv demen┼úa;

- Creierul este considerat cel mai ,,gras'' organ al corpului, având un procent de lipide de peste 60%.