Cât de important este să iei masa în familie
Familia reunită în jurul aceleiaşi mese – iată un ritual ale cărui efecte se fac simţite dincolo de copilărie. Este un element esenţial al educaţiei bazate pe binele şi sănătatea copiilor.
Cina alături de cei dragi sau prânzurile de duminică sunt o ocazie pentru a schimba impresii, a comunica, a strânge legăturile familiale – dar nu numai atât. Copiii învaţă să mănânce sănătos Atunci când familiile mănâncă împreună, în mod regulat, există şanse mai mari ca atât părinţii, cât şi copiii să facă alegeri alimentare mai bune. Puterea exemplului contează: de pildă, dacă adulţii au obiceiul de a mânca mai multe fructe şi legume, copiii vor urma şi ei acelaşi comportament şi şi-l vor însuşi. Rezultate şcolare mai bune
Statisticile arată că micuţii care iau, în mod regulat, mese în familie au rezultate şcolare mai bune. Masa „în comun“ le oferă avantajul şi ocazia de a se exprima mai bine şi de a schimba idei, ceea ce contribuie la dezvoltarea aptitudinilor lor de comunicare. În plus, greşelile de exprimare sunt „taxate“ şi corectate pe loc.
Citeşte şi:
- Obezitatea, moştenire de familie?
- Întemeiază o familie până la 35 de ani
O mai mare încredere în sine
S-a observat că micuţii care mănâncă împreună cu părinţii lor cad mai rar pradă depresiei, gândurilor negre, sunt mai puţin expuşi consumului de droguri sau tulburărilor alimentare.
Ritualul mesei le permite adulţilor să depisteze din timp problemele incipiente, iar copilul sau adolescentul este încurajat să-şi exprime temerile.
Info: Sunt recomandate măcar 4 mese pe săptămână, în familie. Atmosfera trebuie să fie destinsă, fără televizor, fără radio dat la maximum – iar telefoanele mobile e bine să fie lăsate de-o parte.
Momentul prânzului sau cinei înseamnă mai mult decât „acum ne aşezăm şi mâncăm”. Copiii pot să ajute la prepararea mâncărurilor, pot însoţi părinţii sau bunicii la piaţă, pentru alegerea ingredientelor necesare, pot să ajute la aranjarea mesei sau la debarasarea ei.
În felul acesta, micuţii devin mai autonomi, mai organizaţi, învaţă să-şi planifice activităţile, să preia responsasbilităţi şi, de ce nu, să-şi pună la bătaie imaginaţia şi îndemânarea la capitolul gătit.
Nimic nu strânge mai mult legăturile familiale decât prezenţa mai multor generaţii în jurul unor preparate gustoase.
Atmosfera se destinde, toată lumea află câte ceva despre fiecare, se primesc încurajări, sfaturi - şi se ţese acea legătură invizibilă pe care unii o numesc „unitate“, „solidaritate“ – iar alţii, mai simplu, „acasă“.