Ai în grija ta un partener bolnav de cancer? Iată cum ar trebui să-ţi gestionezi relaţia

Este greu să faci faţă solicitării de a-l ajuta şi susţine pe celălalt atunci când trece prin tot caruselul de emoţii asociate cu faptul că suferă de o boală atât de grea. Însă, pentru ca amândoi să aveţi o calitate a vieţii cât mai bună, este important să înveţi să ai grijă şi de tine, să vorbeşti deschis cu personalul medical şi cu restul familiei, iar atunci când este necesar, să ceri ajutor.

Chiar dacă vei simţi că nu este cazul să îi împovărezi şi pe ceilalţi cu problemele voastre, micul ajutor pe care îl poţi primi din partea familiei îţi poate fi de un real folos. În plus, discuţiile despre boala partenerului, modalităţile de tratament, efectele secundare şi felul în care evoluează te pot ajuta să elimini o cantitate mare de stres. Mai mult, pentru că nu te poţi plânge partenerului de greutăţile cu care te confrunţi, prietenii sunt cei mai potriviţi pentru astfel de confesiuni. Este util, de asemenea, să te documentezi cât mai bine legat de boala partenerului tău, astfel încât să elimini o parte din anxietatea firească.

Viaţa sexuală are de suferit şi amândoi aveţi nevoie de echilibru

Impactul negativ al cancerului asupra vieţii sexuale şi a aspectului fizic este adesea subestimat în perioada tratamentului. Mulţi se confruntă cu pierderea funcţiei sexuale sau a libidoului din cauza bolii în sine, a efectelor secundare ale tratamentului (spre exemplu durere, menopauză precoce, greţuri) sau pur şi simplu din cauza schimbărilor condiţiei fizice, cum ar fi oboseala.

Unele tratamente, chiar şi cele care nu sunt aplicate direct zonei pelviene, pot afecta funcţia sexuală. În plus, sexualitatea şi percepţia propriului corp pot fi afectate şi de alte schimbări fizice, care nu sunt legate direct de funcţia sexuală. Spre exemplu, pierderea unui testicul sau a unui sân, trecerea printr-o intervenţie ginecologică, o colostomie sau o traheostomie, pierderea părului sau o cicatrice rămasă în urma unei operaţii chirurgicale afectează serios încrederea în sine.

Cu toate acestea, sexualitatea este un aspect central al vieţii omului şi reprezintă o parte importantă din ceea ce suntem. În plus, când apar problemele sexuale, ele tind să se agraveze odată cu trecerea timpului, dacă sunt trecute cu vederea. Rugaţi-l pe medicul curant sau pe asistentă să vă ajute să vă ocupaţi de problemele sexuale ale cuplului. Aceştia vă pot oferi ajutor direct, sau vă pot îndruma către un cadru medical specializat.

Unele dintre problemele fizice care cauzează disfuncţii sexuale pot fi tratate cu medicamente, altele răspund la intervenţii comportamentale, în timp ce problemele emoţionale pot fi abordate prin intermediul psihoterapiei şi consilierii.

Fă-ţi un plan

Să ai grijă de cineva bolnav implică resurse afective, răbdare şi mult timp. Ca să nu fii depăşit de situaţie este bine să ai un plan, să stabileşti paşii pe care trebuie să-i urmezi, să-ţi faci un program în funcţie de necesităţile partenerului, astfel încât să-i fii util şi să anticipezi problemele care pot apărea. Este foarte important să fii organizat, iar atunci când simţi că nu faci faţă, să împarţi responsabilitatea îngrijirii bolnavului. Trebuie să fii pregătit sufleteşte şi pentru situaţii tensionate, ele pot apărea fiind generate de stres şi de frică.

Evită conflictele

Conflictul apare destul de des între indivizii care petrec mult timp împreună. Frustrările generate de boală şi de dependenţa de ceilalţi, precum şi oboseala ta, vă pot conduce la exagerări şi tensiuni inutile. Posibil ca problemele pe care nu le-aţi soluţionat în trecut să fie readuse în prim-plan şi să îţi pună la încercare răbdarea dacă starea de sănătate a partenerului nu se îmbunătăţeşte. În astfel de situaţii, singura strategie valabilă este evitarea subiectelor cu potenţial de conflict şi susţinerea partenerului, chiar dacă boala poate face relaţionarea cu el dificilă.

Şi tu te poţi îmbolnăvi

Dacă îngrijindu-ţi partenerul ajungi să suferi de stres cronic, pasul următor este apariţia semnelor depresiei. Simptomele sunt interesul scăzut pentru activităţi care îţi făceau plăcere, tristeţea însoţită de plâns fără motiv, apărut în situaţii care nu ar trebui să îţi provoace această reacţie, insomnii, nelinişte, iritabilitate, schimbări în greutatea corporală. Nu te resemna crezând că aceste manifestări sunt normale şi generate de oboseala şi lipsa timpului, ci consultă un specialist.

Ai grijă de sănătatea ta

Partenerul aflat în suferinţă are nevoie de tine, de aceea trebuie să-ţi păstrezi sănătatea. Primul pas este să mănânci corect şi să te odihneşti. Ar fi util să îţi sincronizezi somnul cu cel al partenerului şi să nu veghezi inutil în timp ce acesta doarme. Dacă nu reuşeşti, încearcă exerciţii de relaxare pentru a reduce stresul. Nu este cazul să te simţi vinovat dacă apare suprasolicitarea şi simţi că nu mai faci faţă. Acest lucru nu este un semn de slăbiciune şi nici de lipsă de afecţiune ci o reacţie a corpului şi psihicului la stresul prelungit.