Psiholog: Pandemia ne-a f─âcut s─â ne uit─âm la ce nevoi avem ┼či ce ne dorim

1 brindusa caval jpg jpeg

De peste un an, via┼úa noastr─â a fost marcat─â de pandemie. ├Än aceast─â perioad─â, psihicul fiec─âruia dintre noi a fost afectat ├«ntr-o mic─â sau mai mare m─âsur─â. Medicul psihiatru Br├«ndu┼ča Caval ne vorbe┼čte despre efectele pandemiei asupra psihicului ┼či despre ce putem face pentru a ne reg─âsi echilibrul emo┼úional.

Cum ne-a influenţeazat pandemia sănătatea psihică?

De mai bine de un an, lumea s-a schimbat. Rela┼úiile noastre s-au schimbat. Felul ├«n care sim┼úim, felul ├«n care ne temem. Viziunea despre noi ├«n┼čine ┼či despre via┼ú─â. Fiecare dintre noi a procesat diferit tensiunea pandemiei. Am fost nevoi┼úi s─â ne adapt─âm unor condi┼úii absolut neobi┼čnuite. Iar psihicul nostru tolereaz─â foarte greu incertitudinea. Senza┼úia de lips─â de control ┼či impredictibilitatea experimentat─â ├«ntr-un grad mai mic sau mai mare de fiecare dintre noi apas─â emo┼úional. Poten┼úialul traumatogen se resimte ├«n func┼úie de gradul de afectare direct─â al celor din anturaj ┼či ├«n func┼úie de modul individual de participare ├«n lupta cu virusul.

Riscul real este, desigur, gestionat ├«n majoritatea timpului, ├«ns─â este ├«nregistrat de psihicul nostru. ├Än plus, dac─â percep┼úia despre propria persoan─â este c─â nu avem capacitatea s─â ne descurc─âm, riscul este perceput c─â fiind ┼či mai mare dec├ót ├«n realitate, iar senza┼úia de lipsa de control poate fi cople┼čitoare.

┼×i astfel ajungem de fapt la noi ├«n┼čine. Pandemia ne-a f─âcut s─â ne uit─âm la noi. La cine suntem cu adev─ârat. La ce nevoi avem ┼či ce ne dorim. La mecanismele noastre de ap─ârare ┼či la for┼ú─â noastr─â interioar─â.

Influenţa pandemiei asupra sănătăţii psihice în general poate fi un răspuns la factori de stres sau un răspuns traumatic, în funcţie de cum percepe fiecare această experienţă de viaţă, această provocare a vremurilor noastre.

COVID-19 este o boal─â care poate l─âs─â ┼či sechele psihice. Cu ce se pot confrunt─â cei care au sau au avut boala?

├Än primul r├ónd, pozitivarea despre care se vorbe┼čte permanent de aproximativ un an, corelat─â masiv ├«n media cu sechele ┼či risc de moarte, are din start un impact emo┼úional puternic, chiar dac─â vorbim de tineri s─ân─âto┼či considera┼úi ├«n afar─â popula┼úiei vulnerabile.

├Än al doilea r├ónd, organismul este solicitat de boal─â pe multiple nivele, inclusiv cel neurologic, iar oboseal─â resim┼úit─â chiar ┼či dup─â forme u┼čoare nu trebuie ignorat─â, pentru a-i permite corpului s─â se refac─â ├«n ritmul lui.

├Än al treilea r├ónd, tr─âs─âturile predispozante c─âtre o simptomatologie psihic─â prezente anterior infec┼úiei COVID-19 pot fi poten┼úate de boal─â, declan┼č├ónd episoade depresiv-anxioase ┼či chiar psihotice.

A┼čadar, dup─â cum suntem obi┼čnui┼úi ├«n psihiatrie, nu putem vorbi de o cauzalitate clar─â, ci mai degrab─â de un cumul de factori care duc la apari┼úia simptomelor.

Clinic, pacien┼úii se pot confrunta post-COVID cu insomnie, anxietate ┼či atacuri de panic─â, dispozi┼úie depresiv─â, iritabilitate, somatizari  - adic─â manifest─âri fizice nespecifice ale tensiunii intrapsihice, simptomatologie obsesiv-compulsiv─â ┼či altele. Din p─âcate, simptomatologia poate fi accentuat─â la v├órstnicii cu comorbidit─â┼úi, unde sechelele neurologice sunt vizibile ┼či pot da manifest─âri multiple, de la agita┼úie, tulbur─âri de comportament, confuzie, insomnie ┼či p├ón─â la halucina┼úii sau idei delirante. Din fericire, simptomele se pot ameliora cu o abordare terapeutic─â adecvat─â.

 Care sunt cei mai importanţi factori de stres în pandemie?

Stresul ┼či-a pus amprenta diferit pe fiecare dintre noi. Profesional, oamenii s-au confruntat cu pierderea locului de munc─â, suspendarea activit─â┼úii pe termen nedeterminat corelat─â cu probleme financiare sau, pentru cei care ┼či-au continuat activitatea, dificult─â┼úi legate de gestionarea timpului ┼či spa┼úiului ÔÇô lucrul de acas─â, ┼čcoal─â online, eliminarea grani┼úelor ├«ntre munc─â, ┼čcoal─â ┼či cas─â. 4 din 10 rom├óni spun c─â via┼ú─â profesional─â s-a deteriorat ├«n ultimul an. Dintre dificult─â┼úile cu care ne confrunt─âm, men┼úion─âm cre┼čterea volumului de munc─â, dificult─â┼úi legate de urmarea planurilor de carier─â, rela┼úii tensionate cu colegii, comunicarea dificil─â cu ┼čefii.  

Din punct de vedere social, distan┼úarea, separarea de familie ┼či prieteni pe perioade lungi sau interac┼úiunile re┼úinute ┼či tem─âtoare ne-au f─âcut s─â percepem totul c─â nenatural ┼či constr├óng─âtor, omul fiind o fiin┼ú─â social─â cu nevoie de contact.  

Ce probleme psihice s-au acutizat în pandemie? 

Dintre simptomele cele mai frecvente care au pus ├«n dificultate popula┼úia general─â ├«n ultimul an men┼úion─âm anxietatea, iritabilitatea, oboseal─â ┼či lipsa de energie, insomnia ┼či deteriorarea rutinei legate de alimenta┼úie ┼či mi┼čcare.

├Än func┼úie de structura de personalitate, mecanismele de coping, predispozi┼úia genetic─â ┼či factorii de mediu, problemele psihice acutizate ├«n pandemie contureaz─â diverse tablouri patologice: episoade anxioase, depresive, maniacale, decompens─âri psihotice, acutiz─âri obsesiv-compulsive, complica┼úii ale demen┼úelor, cre┼čterea consumului de alcool ┼či substan┼úe psihoactive. De asemenea, cercet─ârile arat─â c─â o mare problema este reprezentat─â ├«n prezent de cre┼čterea prevalen┼úei violen┼úei domestice (Buttell, F., & Ferreira, R. J. (2020).

├Än func┼úie de intensitatea simptomelor, func┼úionalitatea socio-profesional─â care pentru unii era deja ├«ntr-o zon─â de limit─â poate fi ┼či mai afectat─â ┼či astfel se ajunge la un cerc vicios care, ├«n lipsa abord─ârii terapeutice, provoac─â mult─â suferin┼ú─â.

Ce poate face o persoan─â cu depresie ├«n aceast─â perioad─â, c├ónd poate ┼či accesul la psiholog a fost redus?┬á

Partea bun─â este c─â foarte mul┼úi speciali┼čti ├«n s─ân─âtate mintal─â ┼či-au mutat activitatea online, astfel ├«nc├ót accesul la servicii este totu┼či facilitat de tehnologie. De asemenea, exist─â linii de telefonie cu voluntari care ofer─â sprijin emo┼úional chiar ┼či ├«n situa┼úii limita, cum ar fi ideile de suicid.

Informarea popula┼úiei ├«n leg─âtur─â cu tot ce ├«nseamn─â abordarea s─ân─ât─â┼úii mintale este absolut necesar─â ┼či este de apreciat orice demers ├«n acest sens.

Accesul la psiholog este ├«ns─â ├«ntr-adev─âr redus pentru cei care se confrunt─â cu dificult─â┼úi financiare. Pentru ei ┼či pentru oricare dintre noi, o privire de ansamblu asupra abilit─â┼úilor personale ┼či asupra posibilit─â┼úilor de sprijin din mediu poate fi de ajutor. Con┼čtientizarea ┼či stimularea resurselor noastre proprii, observarea f─âr─â autocritic─â a emo┼úiilor, comportamentelor noastre ┼či a reac┼úiilor noastre fizice, bl├ónde┼úea fa┼ú─â de propria persoan─â, grij─â de sine, minte, corp ┼či suflet sunt doar c├óteva din exerci┼úiile pe care le putem face cu noi ├«n┼čine. De asemenea, putem caut─â ├«n mediu ┬źst├ólpi┬╗ de sprijin emo┼úional ÔÇô re┼úea de suport social, persoane dragi cu care s─â ne sim┼úim ├«n siguran┼ú─â ┼či ├«n┼úele┼či, mi┼čcare fizic─â u┼čoar─â sau sport, activit─â┼úi ├«n timpul liber ┼či pasiuni cum ar fi pictur─â, instrumentele muzicale, cititul, ┼čahul etc.

Dacă vorbim însă deja de instalarea unei depresii, recomandarea este fără discuţie consultul unui specialist în sănătate mintală, psihiatru, psiholog sau psihoterapeut. Trebuie menţionat că ideile de suicid reprezintă o urgenţă psihiatrică care necesită intervenţie specializată cât mai repede.

Mulţi oameni care au lucrat de acasă se simt epuizaţi după un an de la începerea pandemiei. Ce se poate face pentru a combate acest lucru?

Primul pas este con┼čtientizarea epuiz─ârii ┼či abordarea ei timpurie pentru a preveni apari┼úia unui burnout sau a altor patologii psihiatrice. Abordarea se poate face desigur ┼či pe cont propriu, ascult├ónd semnalele psihicului nostru ┼či corpului nostru ┼či oferindu-ne grij─â de care avem nevoie, ├«ns─â av├ónd ├«n vedere contextul pandemic, este poate momentul propice s─â avem o discu┼úie mai complex─â cu noi ├«n┼čine, sub ghidajul unui psihoterapeut.

Terapia individual─â ne poate ajut─â s─â ├«n┼úelegem mai bine modul nostru de func┼úionare, s─â ne con┼čtientiz─âm nevoile ┼či dorin┼úele, s─â avem o privire de ansamblu asupra rela┼úiilor noastre semnificative, s─â ne l─ârgim viziunea, s─â ne dezvolt─âm ┼či s─â ne cre┼čtem calitatea vie┼úii, cu efecte vizibile pe termen lung asupra st─ârii de s─ân─âtate.

Pe de alt─â parte, este o perioad─â ├«n care petrecem foarte mult timp ├«mpreun─â cu partenerul/partenera ┼či copiii. Ceea ce poate fi minunat, dar, de la un anumit punct, complicat. Pentru c─â vine cu lipsa grani┼úelor ┼či dispari┼úia spa┼úiului ┼či timpului personal, ceea ce duce la frustr─âri ┼či certuri. Rata divor┼úurilor a crescut ├«n pandemie cu 30-50%. Terapia de cuplu sau de familie poate ajuta ├«n aceast─â perioad─â. Fiecare membru are astfel un mediu sigur ├«n care s─â-┼či exprime frustr─ârile ┼či, ├«mpreun─â, au mai multe ┼čanse la a g─âsi calea de mijloc ├«ntr-o situa┼úie care pare f─âr─â ie┼čire.    

┬áCum se manifest─â anxietatea asociat─â pandemiei ┼či cum o putem gestiona?

Anxietatea asociat─â pandemiei se manifest─â ├«n func┼úie de structura personalit─â┼úii fiec─âruia. Putem vorbi de anxietate generalizat─â cu atacuri de panic─â, tulbur─âri de somn, simptome obsesiv-compulsive, somatizari, adic─â exprim─âri fizice ale anxiet─â┼úii (amor┼úeli ┼či furnic─âturi, senza┼úie de lipsa de aer sau nod ├«n g├ót, tremor, transpira┼úii, palpita┼úii etc).

Unele persoane reu┼česc s─â gestioneze st─ârile prin tehnici de respira┼úie ┼či relaxare, sport, sprijin emo┼úional din partea persoanelor dragi etc.

├Än momentul ├«n care nivelul de anxietate provoac─â suferin┼ú─â marcat─â ┼či disfunc┼úionalitate, se recomand─â apelarea la un specialist, pentru a nu permite cronicizarea simptomelor. Mai ales ├«n contextul actual al pandemiei, este important c─â pacientul s─â treac─â printr-un filtru c├ónd merge la specialist, pentru a face potrivirea perfect─â dintre pacient ┼či psihiatru/psihoterapeut, ├«n func┼úie de specificul afec┼úiunii dar ┼či de personalit─â┼úile fiec─âruia. 

Ce efecte poate avea ┼čcoala online asupra copiilor?

Din perspectiva mea de psihiatru de adul┼úi, copiii au nevoi de socializare la fel de mult c─â p─ârin┼úii lor, despre care am discutat. ├Än plus, sunt ├«n plin─â formare, absorb informa┼úia c─â un burete, se construiesc c─â personalitate, se modeleaz─â ├«n func┼úie de mediu, ├«nva┼ú─â s─â comunice, verbal ┼či non-verbal, ├«nva┼ú─â s─â interac┼úioneze cu ceilal┼úi ┼či s─â formeze rela┼úii. Toate aceste aspecte sunt s─âr─âcite ┼či filtrate printr-un ecran, lucru de care e bine s─â ┼úinem cont mai departe ├«n evolu┼úia lor.

Starea adolescen┼úilor a fost, de asemenea, marcat─â de izolarea la domiciliu, de lipsa de socializare, iar unii au avut chiar g├ónduri suicidare, iar al┼úii au devenit dependen┼úi de jocurile online. Ce sfaturi eve┼úi pentru ei ┼či pentru p─ârin┼úi?

Repet, ca psihiatru, faptul c─â ideile suicidare reprezint─â o urgen┼ú─â care nu suport─â am├ónare. De asemenea, interven┼úia specializat─â timpurie asupra st─ârilor depresiv-anxioase, problemelor de comportament ┼či tendin┼úelor adictive poate duce la ameliorare, preven┼úia complica┼úiilor ┼či contribuie la atingerea poten┼úialului tinerilor ┼či la cre┼čterea calit─â┼úii vie┼úii.

Cred ├«n beneficiile aduse de ├«ncurajarea ┼či poten┼úarea empatiei, a comunic─ârii, dezvolt─ârii, deschiderii ┼či curiozit─â┼úii, con┼čtientizarea propriilor emo┼úii, distingerea dintre realitatea subiectiv─â ┼či cea obiectiv─â, respectul reciproc. De asemenea, descoperirea pasiunilor ┼či activit─â┼úilor care ne fac pl─âcere ┼či ne umplu de energie poate avea o contribu┼úie semnificativ─â la starea de bine.

Desigur, dac─â exist─â deschidere, disponibilitate ┼či capacitate de procesare, o terapie de familie cu un psihoterapeut format ├«n acest sens poate avea multe beneficii ├«n armonizarea rela┼úiilor din familie.

Mul┼úi dintre noi ne-am pierdut speran┼úa, suntem mai ├«ncorda┼úi, din cauza incertitudinii legate de faptul c─â nu ┼čtim c├ónd se va termin─â pandemia. De ce g├ónduri trebuie s─â ne ag─â┼ú─âm pentru a ne cre┼čte m─âcar pu┼úin optimismul?

R─âspunsul se afl─â ├«n interiorul nostru. Fiecare are propriile resorturi de care se aga┼ú─â. Eu zic s─â credem ├«n for┼ú─â noastr─â interioar─â. Suntem mai puternici dec├ót ne imagin─âm. Psihicul nostru este orientat c─âtre bine, caut─â binele, ┼či-l dore┼čte, ├«ncearc─â s─â ├«l fac─â. Dac─â din diverse motive avem tendin┼úe autodistructive sau nu am fost ├«nv─â┼úa┼úi s─â avem grij─â de noi, trebuie s─â avem curaj s─â recuno┼čtem asta fa┼ú─â de noi ┼či s─â cerem sprijinul unui psihoterapeut. Dac─â avem persoane dragi care ne ├«ncarc─â cu energie s─â avem curaj s─â le cerem ajutorul. Dac─â religia reprezint─â un sprijin pentru noi, s─â ne rug─âm. Dac─â avem nevoie de sens, s─â folosim perioada aceast─â pentru a rena┼čte, pentru a cre┼čte ┼či a ne dezvolt─â.

Dup─â furtun─â iese mereu soarele.

CV

Dr. Br├«ndu┼ča Caval

ÔÇó medic psihiatru adul┼úi Bellanima Medical Centre

ÔÇó Absolvent─â ÔÇ×Psychological First AidÔÇŁ la Johns Hopkins University

ÔÇó Formare complementar─â de baz─â ├«n Psihoterapia integrativ─â a traumei

ÔÇó Arii de interes ┼či workshops: Analiza comportamentului simulat. Psihologia interogatoriului, Introducere ├«n Psihodiagnoza Personalit─â┼úii, Trauma psihic─â ÔÇô recunoa┼čtere ┼či vindecare, Traumele de rela┼úie

ÔÇó Membru al Colegiului Medicilor din Rom├ónia