Dr. Vlad Predescu: În artroză, primul simptom este durerea

1 predescu jpg jpeg

Degradarea sau ├«mb─âtr├ónirea articula┼úiei are ca urmare instalarea artrozei. Care sunt factorii care favorizeaz─â instalarea bolii, ce pot face pacien┼úii pentru a-┼či ameliora starea ┼či care sunt op┼úiunile de tratament ├«n artroz─â ne vorbe┼čte dr. Vlad Predescu, medic primar ortopedie ┼či traumatologie la Ponderas Academic Hospital din Bucure┼čti.

Ce este artroza?

Artroza reprezint─â degradarea lent─â, progresiv─â ┼či, de cele mai multe ori, ireversibil─â a cartilajului articular. Acest proces, la un moment dat, poate semnifica ├«mb─âtr├ónirea articula┼úiei, sau cu alt─â ocazie, poate s─â fie o expresie a unor factori favorizan┼úi care suprasolicit─â ├«n mod excesiv articula┼úia, duc├ónd, ├«n timp, la distrugerea cartilajului articular. Aceasta poate fi ├«mp─âr┼úit─â ├«n artroza degenerativa sau primar─â ┼či artroza inflamatorie sau secundar─â. Artroza din bolile inflamatorii este ├«nt├ólnit─â, de regul─â, la boli precum poliartrita reumatoid─â, lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozant─â. 

Care sunt factorii de risc ce duc la apariţia artrozei?

Ace┼čtia pot fi grupa┼úi ├«n factori care ┼úin de anumite leziuni intraarticulare, deci locali, ┼či o serie de factori extraarticulari, s─â zicem factori de la distan┼ú─â. La factorii intraarticulari, pe primul loc, a┼č pune obezitatea. Obezitatea duce la o ├«nc─ârcare static─â extrem de mare a cartilajului articular. Practic, cre┼čte presiunea pe acesta ┼či acesta se deterioreaz─â ┼či ├«ncepe s─â se uzeze prematur. Printre cauzele intraarticulare a┼č pune pe primul plan anumite rupturi ligamentare neglijate ┼či incorect tratate. Aceste rupturi au dus la instabilitate articular─â ┼či prin faptul c─â articula┼úia a r─âmas instabil─â, a atrenat distrugerea cartilajului articular. Alt exemplu ar mai fi rupturile meniscale, de asemenea neglijate sau tratate necorespunz─âtor, prin faptul c─â o mare parte a ┼úesutului meniscal a fost ├«ndep─ârtat. Deci aceste rupturi meniscale duc la cre┼čterea presiunii la nivelul cartilajului ┼či la distrugerea acestuia. ┼×tim la ora actual─â c─â, la 20 ani, ├«n urma unei opera┼úii de menisceptomie total─â, pacientul v─â face artroz─â. Practic, to┼úi pacien┼úii c─ârora, ├«n trecut, le-a fost scos meninscul, au f─âcut artroz─â dup─â 20 de ani de folosire a articula┼úiei respective. Alte cauze ar putea fi traumatismele. Orice fractur─â articular─â este considerat─â poten┼úial artrogen─â pentru c─â ea distruge cartilajul articular ┼či ├«n zona ├«n care acesta este distrus, cartilajul nu se mai reface. ┼×i atunci, se va dezvolta atroza treptat.

Există categorii de populaţie mai dispuse să facă artroza?

Da, a┼č pune pe primul plan, desigur, obezitatea. Dup─â aceea, a┼č ad─âuga persoanele care au anumite malforma┼úii ale dezvolt─ârii aparatului locomotor. S─â nu spunem malforma┼úii, s─â spunem mai exact ni┼čte anomalii. La nivelul ┼čoldului exist─â o anumit─â afec┼úiune din na┼čtere, cunoscut─â sub numele de displazie de ┼čold. ├Än trecut se numea luxa┼úie congenital─â de ┼čold, ├«n care ┼čoldul pacientului nu este corect dezvoltat din punct de vedere biomecanic ┼či acest lucru duce ├«n timp la uzura lui prematur─â. Dac─â ne g├óndim la genunchi, o predispozi┼úie clasic─â exist─â la acele persoane care au picioarele curbate sau sunt acei genunchi pe care ├«i spunem noi ÔÇ×de c─âl─âre┼úÔÇŁ sau de fotbali┼čti. Suprasolicitarea excentric─â a articula┼úiei genunchiului, pe interiorul genunchiului, duce la uzura prematur─â a articula┼úiei la acest nivel.

Care sunt articulaţiile afectate cel mai des de artroza?

Cele mai afectate articula┼úii sunt, pe de o parte, cele ale membrului inferior, pentru c─â este supus unor for┼úe de compresiune foarte mari. Este lesne de ├«n┼úeles de ce se ├«nt├ómpl─â acest lucru, pentru c─â, de fapt, membrul inferior preia toat─â greutatea corpului ├«n timpul mersului. Dup─â aceea, la nivelul membrului superior, pe primul loc a┼č pune articula┼úiile degetelor m├óinii, degetele la nivelul articula┼úiei interfalangiene - acesta este un loc cu predilec┼úie pentru apari┼úia modific─ârilor artrozice, specific mai ales femeilor.

Cum se manifest─â boala atrozic─â, ce simptome apar?

Primul simptom este durerea. Durerea ini┼úial─â are un caracter mecanic, care se exacerbeaz─â la mi┼čcare ┼či, de regul─â, se calmeaz─â la repaus. Dup─â durere, a┼č ad─âuga cre┼čterea ├«n volum a articula┼úiei respective. De regul─â, ├«n interiorul articula┼úiei se produce o reac┼úie lichidian─â, cre┼čte cantitatea de lichid articular, iar articula┼úia se tumefieaz─â. Apoi, a┼č aminti de modific─ârile de volum ┼či de forma articula┼úiei respective. Pe m─âsur─â ce articula┼úia se uzeaz─â, aceasta ├«┼či modific─â pozi┼úia. ┼×i, dac─â la ├«nceput aveam picioarele drepte, ├«n cazul de fa┼ú─â, m─â refer la artroza genunchiului, ulterior, prin progresarea artrozei la nivelul genunchiului ┼či prin curbarea genunchiului, picioarele pacientului devin curbe sau ÔÇ×str├ómbeÔÇť.

Care sunt stadiile artritei ┼či cum se dezvolt─â?

Pe m─âsur─â ce artroza avanseaz─â, evident c─â ┼či simptomele se modific─â ┼či a┼č aminti aici pierderea mobilit─â┼úii articula┼úiei. Pacientul ├«┼či simte articula┼úia ├«n┼úepenit─â. La ├«nceput, aceast─â ├«n┼úepeneal─â, cunoscut─â ca redoare articular─â, trece dup─â primele mi┼čc─âri. Deseori, pacien┼úii vin ┼či ne spun c─â la ├«nceput, diminea┼úa, c├ónd se ridic─â din pat, articula┼úia genunchiului sau a ┼čoldului o simt ├«n┼úepenit─â ┼či dup─â c├óteva minute de mi┼čcare, articula┼úia parc─â se unge ┼či ├«┼či d─â drumul. Ulterior, aceste simptome se intensific─â pe m─âsur─â ce boala progreseaz─â, iar pierderea mobilit─â┼úii articula┼úiei nu mai este rec─âp─âtat─â iar, ├«n stadiile avansate ale artrozei, mobilitatea articular─â este intens diminuat─â p├ón─â la dispari┼úia ei. De asemenea, ├«n jurul articula┼úiei se creeaz─â ni┼čte excrescen┼úe osoase numite ostofi┼úi sau popular cunoscut─â sub numele de ÔÇ×ciocuri articulareÔÇť, care la r├óndul lor contribuie la modificarea ┼či deformarea formei articula┼úiei respective. Pe m─âsur─â ce boala avanseaz─â, toate aceste simptome se accentueaz─â. Daca la ├«nceput durerea era calmat─â de repaus ┼či ap─ârea numai la mi┼čcare, uneori prin evolu┼úie, durerea devine permanent─â, inclusiv noaptea, trezind uneori pacientul din somn, iar diminea┼úa sau pe parcursul zilei, odat─â ce acesta ├«ncearc─â s─â devin─â mai activ ┼či mi┼čc─â mai intens articula┼úia, situa┼úia devine ┼či mai intens─â.

Cum se trateaz─â artroza?

Tratamentul artrozei este extrem de vast. L-a┼č clasifica ├«n conservator ┼či chirurgical. Tratamentul conservator se refer─â la stadiile incipiente ale artrozei, c├ónd ├«nc─â mai exist─â cartilaj articular, ┼či noi sper─âm s─â putem s─â ├«mbun─ât─â┼úim ┼či s─â ├«nt├órziem degradarea cartilajului. Tratamentul chirurgical se refera la acele stadii ├«n care nu mai exist─â cartilaj articular ┼či ├«n care au ap─ârut efecte foarte importante ┼či simptomatologia este extrem de intens─â.

Tratamentul conservator se bazeaz─â pe 3 mari direc┼úii. Una este reprezentat─â de modificarea stilului de via┼ú─â, a regimului igieno-dietetic ┼či de tratamentul medicamentos. La regimul igieno-dietetic ne g├óndim ├«n special la persoanele supraponderale, mai bine zis obeze, care ar trebui s─â sl─âbeasc─â c├ót mai mult posibil pentru a diminua ├«nc─ârcarea de la distan┼ú─â a articula┼úiei respective. Dac─â ne referim la anumite proceduri de tipul fizioterapic ┼či kinetoterapic, acestea sunt, de asemenea, benefice ├«n stadiile incipiente, pentru c─â scad inflama┼úia ┼či implicit mai diminueaz─â din durere. Dar sunt cazuri ├«n care, dac─â aceste exerci┼úii sunt f─âcute ├«n exces, pacien┼úii vin ┼či reclam─â chiar o intensificare a simptomatologiei dureroase dup─â aceste proceduri. Iar legat de tratamentul de tip kinetoterapie, deci acele exerci┼úii extrem de benefice organismului, cele mai bune sunt cele care au c─â scop cre┼čterea tonusului muscular. Prin cre┼čterea tonusului muscular scad presiunile la nivelul suprafe┼úei articulare ┼či, implicit, se amelioreaz─â simptomatologia dureroas─â.

Tratamentul medicamentos se bazeaz─â ├«n principal pe administrarea de inflamatoare ┼či antialgice, iar aceast─â administrare trebuie f─âcut─â cu grij─â. Dac─â persist─â o perioad─â foarte lung─â apar complica┼úiile legate de administrarea ├«n exces a acestora. Al─âturi de tratamentele inflamatoare se mai pot acorda anumite medicamente stimulente ale cartilajului articular ┼či ale lubrifierii articulare.

Este la ora actual─â o tendin┼ú─â c─â ├«n orice articula┼úie artrozic─â s─â se practice infiltra┼úii, adic─â introducerea unei substan┼úe ├«n interiorul cavit─â┼úii articulare. Aceast─â substan┼ú─â are ca rol lubrifierea cartilajului articular, stimularea celulelor cartinagioase ├«n speran┼úa se v─â produce o reparare m─âcar par┼úial a cartilajului articular ┼či, de asemenea, rol de diminuare a inflama┼úiei. Pe m─âsur─â ce artroza avanseaz─â ┼či trece de stadiile incipiente, este lesne de ├«n┼úeles c─â tratamentul medicamentos nu ├«┼či prea mai face efectul ┼či trebuie s─â ne g├óndim c─âtre tratamentul chirurgical. 

Tratamentul chirurgical la r├óndul lui poate fi ├«mp─âr┼úit ├«n 2 mari clase ┼či anume: interven┼úii care au ca scop prezervarea ┼či p─âstrarea articula┼úiei ┼či interven┼úii c─ârora s─â le spunem radicale, care au ca finalitate schimbarea articula┼úiei, adic─â introducerea unei proteze ├«n interiorul articula┼úiei. Interven┼úiile de p─âstrare le-a┼č ├«mpar┼úi ├«n interven┼úii intraarticulare ┼či aici m─â refer la tehinicile minim invazive artroscopice. Artroscopia este cel mai u┼čor tip de interven┼úie chirurgical─â la nivelul genunchiului sau la nivelul um─ârului, dar, la ora actual─â, se poate face ┼či la nivelul ┼čoldului ┼či reprezint─â introducerea unei camere de luat vederi ├«n articula┼úie.

Dac─â ne g├óndim la artroza avansat─â, c├ónd cartilajul s-a erodat complet, tehnica chirurgical─â a avansat foarte mult ┼či unele dintre cele mai spectaculoase interven┼úii articulare sunt cele de protejare articular─â. Tehnicile sunt unanim acceptate, au fost denumite c├óndva interven┼úiile secolului, pentru c─â realmente au reu┼čit dintr-un pacient handicapat ├«ntr-un pacient cu articula┼úie blocat─â, extrem de dureroas─â, ├«ntr-un pacient normal. Practic, noi am putea spune c─â este cu adev─ârat o terapie anti-aging, pentru c─â reu┼čim s─â transform─âm un pacient care nu se mai poate deplasa, care nu-┼či mai poate folosi membrul, este obligat s─â r─âm├ón─â ├«n casa, are o capacitate mic─â de deplasare, ├«ntr-un pacient normal care este reinserat at├ót din pacient social, c├ót ┼či din punct de vedere profesional. Interven┼úiile de protejare au evaluat foarte mult ┼či la ora actual─â, daca interven┼úia este f─âcut─â corect─â, dac─â implantul este de foarte bun─â calitate ┼či dac─â pacientul a urmat cu stricte┼úe regulile de recuperare, rezultatul este spectaculos ┼či spunem noi c─â poate ajunge p├ón─â ├«n stadiul de a avea o articula┼úie protejat─â.

Deseori, pacien┼úilor le e fric─â de interven┼úia de protezare pentru c─â pare extrem de ├«nfrico┼č─âtoare ┼či nu de pu┼úine ori sunt surprin┼či c├ónd afl─â c─â ├«┼či pot relua via┼úa normal ┼či c─â via┼úa cu o protez─â este o via┼ú─â absolut normal─â. Desigur, ei trebuie s─â treac─â printr-o interven┼úie chirurgical─â, trebuie s─â urmeze un program de recuperare, dar la sf├ór┼čit, ace┼čtia pot fi mul┼úumi┼úi de decizia aleas─â.

Atroza implic─â modific─âri ├«n stilul de via┼ú─â c├ónd vine vorba de mi┼čcare ┼či alimenta┼úie?

Avem mi┼čcare, alimenta┼úie, avem controlul greut─â┼úii, s─â fim ├«n ni┼čte limite acceptabile. Acestea ar trebui s─â fie cele 3 mari direc┼úii pe care noi ar trebui s─â mergem, a┼č putea spune, simultan ┼či nu pe una sau pe alta. Un exemplu de mi┼čcare bine tolerat─â ├«n cazul artrozelor la nivel inferior ar fi mi┼čcarea de pedalare - mersul pe bicicleta ┼či ├«notul.  

Cum ├«┼či pot ameliora bolnavii simptomele far─â s─â apeleze la medicamente?

Bolnavii ├«┼či pot ameliora simptomele la ├«nceput exact prin cumulul acestor 3 factori. Dac─â un pacient are foarte multe kg ├«n plus ┼či reu┼če┼čte s─â sl─âbeasc─â m─âcar 5 - 6 kg va observa c─â deplasarea lui sau durerile vor sc─âdea. Din p─âcate, artroza, orice am face, nu duce dec├ót la ameliorarea, ├«ncetinirea ei. Vindecarea nechirurgicala este imposibil─â.

Ce complicaţii poate avea artroza?

Artroza evolueaz─â lent ┼či progresiv c─âtre distrugerea integral─â articula┼úiei ┼či implicit c─âtre pierderea mobilit─â┼úii articulare. Prin urmare, complica┼úiile sunt din punct de vedere a pierderii mobilit─â┼úii. Pacien┼úii no┼čtri sunt din ce ├«n ce mai sedentari ┼či, implicit, devin supraponderali. Obezitatea o putem considera c─â ┼či complica┼úie. Al doilea lucru, din cauza durerilor ┼či a faptului c─â pacientul instinctiv ├«┼či v─â proteja articula┼úia bolnav─â, poate fi suprasolicitat─â articula┼úia s─ân─âtoas─â. Dac─â lu─âm un exemplu, articula┼úia ┼čoldului, dup─â c├ó┼úiva ani de suferin┼ú─â, dac─â pacientul are indica┼úie de protezare, prin faptul c─â acesta evit─â, dup─â c├ó┼úiva ani, artroza se manifesta ┼či la ┼čoldul controlat lateral ┼či va avea nevoie de protejarea ambelor ┼čolduri. Prin faptul c─â mersul devine defectuos apar dureri de coloan─â lombar─â joas─â, osteofi┼úi.   

Am putea aminti ┼či componenta socio-profesional─â sau socio-afectiv─â pentru c─â un pacient cu artroz─â avansat─â care nu se mai poate deplasa, care uneori nu mai poate s─â ias─â din cas─â, devine implicit ┼či depresiv ┼či poate avea tulbur─âri de somn, insomnii.

CV

Specializ─âri

Chirurgia artroscopic─â (genunchi, um─âr); chirurgia artroplastic─â primar─â de ┼čold ┼či genunchi; revizia protezei de ┼čold ┼či genunchi; traumatologie; chirurgia piciorului; medicin─â sportiv─â.

Studii ┼či formare

Universitatea de Medicin─â ┼či Farmacie ÔÇ×Carol DavilaÔÇŁ Bucure┼čti;

Reziden┼úiat la Spitalul ÔÇ×Sf. PantelimonÔÇŁ Bucure┼čti;

Competenţă în Chirurgia Artroscopică;

Stagii ┼či cursuri de specializare

Peste 40 de stagii, la clinici de prestigiu din Europa ┼či SUA.

Este singurul chirurg de excelenţă în chirurgie ortopedică robotică din România.