Dr. neurolog: simptomele care anunţă producerea unui accident vascular cerebral

Una dintre primele cauze de mortalitate este accidentul vascular cerebral (AVC). Medicul neurolog Mihai Radu Ionescu ne vorbeşte despre factorii predispozanţi, ce trebuie să facem şi să nu facem în primele minute de la producerea lui, cât contează stilul de viaţă şi ce opţiuni de tratament există în AVC.

Ce este accidentul vascular cerebral?

Termenul de accident vascular cerebral însumează mai multe boli separate unite de un fir comun care constă în modul de instalare neprevăzut şi foarte brusc a unor simptome neurologice. Problema accidentului vascular nu poate fi minimalizată, este cea mai frecventă cauză de dizabilitate (handicap) non-traumatică din lume şi este între primele 3 cauze de mortalitate.

Accidentul vascular cerebral este împărţit în 3 tipuri:

Accidentul vascular cerebral ischemic – Înfundarea bruscă a unui vas care alimentează o parte a creierului ducând la moartea regiunii de creier hrănit de acel vas. Acesta este echivalentul infarctului miocardic, dar produs la nivelul creierului. Este de departe cea mai frecventă formă, însumând ~ 85% din toate accidentele vasculare.

Accidentul vascular cerebral hemoragic – Spargerea sau ruperea unui vas la nivelul creierului ducând la inundarea cu sânge a unei anumite zone cerebrale cu efecte toxice şi mai ales compresive asupra structurilor înconjurătoare. Reprezintă ~10-15% din accidentele vasculare.

Hemoragia subarahnoidiană – Apare tipic secundar spargerii unui vas la baza creierului. Produce sângerare între foiţele care acoperă creierul (la nivelul meningelor) cu efecte extrem de nefaste şi mortalitate foarte mare în primele ore/zile; cea mai frecventă cauză este ruperea unui anevrism cerebral. Este din păcate un tip de accident vascular frecvent întâlnit la tineri (sub 40 ani) dar nu numai.

 Care sunt simptomele care trebuie să îngrijoreze? 

 În principiu, orice simptom neurologic brusc apărut trebuie să ridice suspiciunea unui accident vascular şi este prin definiţie o urgenţă medicală majoră. Aceste simptome care anunţă producerea unui accident vascular cerebral pot fi extrem de diverse: scăderea forţei musculare la nivelul unui sau mai multor membre (tipic de o singură parte, exemplu mâna-faţă-picior), asimetria facială (căderea unei părţi a fetei), amorţeală, tulburări de vedere precum pierderea bruscă a vederii pe un singur ochi sau vederea dublă, tulburări de vorbire sau de înţelegere a limbajului vorbit, scris sau citit, tulburări de mers şi ameţeală, tulburări de înghiţire etc. Aproape orice funcţie acordată de creierul nostru poate fi pierdută în urmă unui accident vascular.

Astfel dacă ne aflăm în faţă unui om care prezintă vreun simptom neurologic brusc instalat primul şi cel important pas este că el să ajung cât mai urgent posibil la un spital, fără a amâna.

Care sunt factorii care predispun la apariţia unui AVC? 

Factorii care predispun la accident vascular cerebral sunt factorii de risc vascular general valabili: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, anumite boli cardiace, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentaţia nesănătoasă şi sedentaritatea.

Cât contează stilul de viaţă în prevenirea accidentului vascular cerebral? 

În principiu, cu cât ducem un stil de viaţă mai sănătos cu atât ne scădem riscul de accident vascular. Stilul de viaţă este central în prevenţia accidentului vascular cerebral. Studiile spun că până la 90% din toate accidentele vasculare ar fi putut fi prevenite prin controlul optim al factorilor de risc.

Un al doilea avantaj al unui stil de viaţă sănătos şi tratamentul optim al tuturor afecţiunilor care ne supun la un risc crescut de accident vascular şi boală cardiovasculară este că sunt dovezi certe că previne tulburarea cognitivă odată cu înaintarea în vârstă, accidentele vasculare fiind a două cea mai frecventă cauza de tulburare cognitivă (demenţă) a varstnicului.

În ultimii ani, cazurile de AVC în rândul tinerilor a crescut. De ce?  

Este posibil că această aparentă creştere a numărului de cazuri în rândul tinerilor să aibă mai multe cauze, în primul rând prin mărirea performanţei diagnostice care a permis recunoaşterea mai devreme şi mai frecvent a accidentului vascular la tineri. În al doilea rând, controlând mai eficient factorii de risc clasici sus-descrişi, astfel scăzând incidenţa accidentului vascular la vârstnici începe să crească indirect prevalenţa cauzelor rare de accident vascular prezente la pacienţii tineri precum disecţia de artere carotide, bolile de colagen, autoimune sau infecţioase.

Ce trebuie făcut în primele minute după producerea accidentului vascular cerebral? 

Primul şi cel mai important lucru atunci când suspectăm că un apropiat a suferit un accident vascular este sunăm la 112 să anunţăm serviciul de ambulanţă de acest lucru. Factorul esenţial care determină evoluţia unui pacient cu accident vascular cerebral este timpul până când poate fi instituit un tratament adecvat.

Lucruri care trebuie evitate şi nu beneficiază de niciun fel de dovadă ştiinţifică, ba chiar pot dăuna sever evoluţiei unui pacient cu accident vascular este: să aşteptăm să treacă de la sine, să îi dăm să bea apă cu zahăr, să îi dăm să mănânce, să îl înţepăm în mâini, degete sau urechi, să îi băgăm ceva în gură, să îi dăm medicamente (indiferent care) fără a şti, de fapt, ce tratăm şi probabil multe alte exemple de gesturi inutile şi tratamente alternative care, de multe ori, pot fi chiar periculoase. Enumăr aceste aspecte, deoarece, din păcate, îmi mai apar pe social media astfel de mituri care pot fi cu adevărat periculoase pentru pacienţii noştri.

În ce constă tratamentul în AVC? 

Tratamentul în accidentul vascular cerebral este ghidat în primul rând de tipurile sus-numite: AVC ischemic, AVC hemoragic sau hemoragia subarahnodiană. Aceste tipuri de accidente vasculare diferă complet în cauze, prognostic şi tratament.

Accidentul vascular cerebral ischemic, în faza acută (primele minute, ore de la debutul simptomelor), beneficiază în tratamentul actual de eforturi, în primul rând, de reperfuzie a zonei ischemice (deschiderea vasului de sânge înfundat). Tratamentul modern de reperfuzie în accidentul vascular cerebral ischemic a schimbat dramatic prognosticul pacientului. În cazurile cu adevărat fericite un pacient care altfel ar fi dependent tot restul vieţii lui de ajutorul altora pentru toate nevoile zilnice poate în urma unui tratament corect condus şi efectuat în timp util să ducă o viaţă complet normală.

Există 2 metode de reperfuzie, o varianta medicamentoasă de „topire“ a cheagului, care poate fi efectuată în condiţii de siguranţă actual doar în primele 4 ore şi jumătate de la debutul simptomelor. În condiţii particulare de înfundare a unui vas cerebral de dimensiuni mari în primele 6 ore se poate efectua trombectomie mecanică, adică extragerea mecanică a cheagului de sânge din vasele din creier; această procedură este, din păcate, disponibilă încă doar într-un număr foarte mic de centre în România.

Ulterior tehnicilor de reperfuzie sau dacă timpul în care se pot efectua în siguranţă a fost depăşit (4 ore şi jumătate, respectiv 6 ore de la debut) se începe o căutare a cauzei accidentului vascular pentru a oferi un tratament de prevenţie, de a se repeta un alt eveniment, cât mai potrivit.

Tratamentul accidentului vascular hemoragic actual este în majoritate suportiv şi de corecţie a factorilor cauzali, în cazuri foarte rare se poate interveni neurochirurgical pentru a drena un hematom (o colecţie sangvină) de dimensiuni mari din anumite localizări care permit o astfel de intervenţie.

Tratamentul hemoragiei subarahnoidiene este ghidat de prezenţa sau absenţa unui anevrism cerebral cauzal. Anevrismele cerebrale beneficiază de 2 tipuri de tratament fie operaţie „clasică“ neurochirurgicală în care se intervine „deschis“ şi se montează un clips (un fel de agrafă medicală) pe anevrismul cerebral dacă este localizat într-o poziţie şi pe un vas care permite acest abord sau, a doua variantă, pe cale endovasculară, în care se intervine prin interiorul vaselor de sânge până la nivelul vasului afectat şi în care se embolizează sau se exclude din circulaţie anevrismul respectiv pentru a preveni riscul de ruptură.

Ce include recuperarea după un accident vascular cerebral?  

Recuperarea după un accident vascular cerebral ar trebui făcută ideal sub supravegherea unei echipe multidisciplinare: recuperare medicală, fiziokinetoterapie, logopedie, neurologie, psihiatrie, psihologie şi chiar asistent social în caz de nevoie pentru adaptarea locuinţei, locului de muncă etc. Această echipaă este necesară în vederea efectuării unei recuperări cât mai eficiente şi din toate aspectele care pot fi afectate post-AVC precum mersul, posibilitatea de hrănire, îmbrăcare, posibilitatea de comunicare prin vorbit, scris şi citit, activităţile zilnice şi sociale, cele de muncă etc.

La acest moment, nu există conform ghidurilor medicale internaţionale medicamente, vitamine sau alte suplimente alimentare cu indicaţie de ghid şi un rol dovedit semnificativ în grăbirea recuperării medicale după AVC.

Care sunt cele mai importante măsuri pentru a preveni accidentul vascular cerebral?     

Cele mai importante măsuri în prevenţia accidentului vascular sunt controlul şi tratamentul adecvat al factorilor de risc vasculari care predispun la apariţia acestuia: controlul hipertensiunii arteriale, diagnosticul şi tratamentul optim al diabetului, tratamentul corespunzător al bolilor cardiace, tratamentul hipercolesterolemiei, oprirea fumatului, evitarea consumului excesiv de alcool, alimentaţia corespunzătoare şi scăderea ponderală în caz de supraponderalitate, introducerea activităţii fizice regulate (minim 150 minute/săptămână) în stilul de viaţă.

Adaptarea stilului nostru de viaţă la unul sănătos are efecte dramatice şi de durată asupra speranţei noastre de viaţă şi asupra riscului de boli cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral, boală arterială periferică etc.), care în continuare sunt cea mai frecventă cauză de mortalitate pe plan global.