Dr. neurolog: simptomele care anunţă producerea unui accident vascular cerebral

2 poza buna menic jpg jpeg

Una dintre primele cauze de mortalitate este accidentul vascular cerebral (AVC). Medicul neurolog Mihai Radu Ionescu ne vorbe┼čte despre factorii predispozan┼úi, ce trebuie s─â facem ┼či s─â nu facem ├«n primele minute de la producerea lui, c├ót conteaz─â stilul de via┼ú─â ┼či ce op┼úiuni de tratament exist─â ├«n AVC.

Ce este accidentul vascular cerebral?

Termenul de accident vascular cerebral ├«nsumeaz─â mai multe boli separate unite de un fir comun care const─â ├«n modul de instalare neprev─âzut ┼či foarte brusc a unor simptome neurologice. Problema accidentului vascular nu poate fi minimalizat─â, este cea mai frecvent─â cauz─â de dizabilitate (handicap) non-traumatic─â din lume ┼či este ├«ntre primele 3 cauze de mortalitate.

Accidentul vascular cerebral este împărţit în 3 tipuri:

Accidentul vascular cerebral ischemic ÔÇô ├Änfundarea brusc─â a unui vas care alimenteaz─â o parte a creierului duc├ónd la moartea regiunii de creier hr─ânit de acel vas. Acesta este echivalentul infarctului miocardic, dar produs la nivelul creierului. Este de departe cea mai frecvent─â form─â, ├«nsum├ónd ~ 85% din toate accidentele vasculare.

Accidentul vascular cerebral hemoragic ÔÇô Spargerea sau ruperea unui vas la nivelul creierului duc├ónd la inundarea cu s├ónge a unei anumite zone cerebrale cu efecte toxice ┼či mai ales compresive asupra structurilor ├«nconjur─âtoare. Reprezint─â ~10-15% din accidentele vasculare.

Hemoragia subarahnoidian─â ÔÇô Apare tipic secundar spargerii unui vas la baza creierului. Produce s├óngerare ├«ntre foi┼úele care acoper─â creierul (la nivelul meningelor) cu efecte extrem de nefaste ┼či mortalitate foarte mare ├«n primele ore/zile; cea mai frecvent─â cauz─â este ruperea unui anevrism cerebral. Este din p─âcate un tip de accident vascular frecvent ├«nt├ólnit la tineri (sub 40 ani) dar nu numai.

 Care sunt simptomele care trebuie să îngrijoreze? 

 ├Än principiu, orice simptom neurologic brusc ap─ârut trebuie s─â ridice suspiciunea unui accident vascular ┼či este prin defini┼úie o urgen┼ú─â medical─â major─â. Aceste simptome care anun┼ú─â producerea unui accident vascular cerebral pot fi extrem de diverse: sc─âderea for┼úei musculare la nivelul unui sau mai multor membre (tipic de o singur─â parte, exemplu m├óna-fa┼ú─â-picior), asimetria facial─â (c─âderea unei p─âr┼úi a fetei), amor┼úeal─â, tulbur─âri de vedere precum pierderea brusc─â a vederii pe un singur ochi sau vederea dubl─â, tulbur─âri de vorbire sau de ├«n┼úelegere a limbajului vorbit, scris sau citit, tulbur─âri de mers ┼či ame┼úeal─â, tulbur─âri de ├«nghi┼úire etc. Aproape orice func┼úie acordat─â de creierul nostru poate fi pierdut─â ├«n urm─â unui accident vascular.

Astfel dac─â ne afl─âm ├«n fa┼ú─â unui om care prezint─â vreun simptom neurologic brusc instalat primul ┼či cel important pas este c─â el s─â ajung c├ót mai urgent posibil la un spital, f─âr─â a am├óna.

Care sunt factorii care predispun la apariţia unui AVC? 

Factorii care predispun la accident vascular cerebral sunt factorii de risc vascular general valabili: hipertensiunea arterial─â, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, anumite boli cardiace, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool, alimenta┼úia nes─ân─âtoas─â ┼či sedentaritatea.

Cât contează stilul de viaţă în prevenirea accidentului vascular cerebral? 

În principiu, cu cât ducem un stil de viaţă mai sănătos cu atât ne scădem riscul de accident vascular. Stilul de viaţă este central în prevenţia accidentului vascular cerebral. Studiile spun că până la 90% din toate accidentele vasculare ar fi putut fi prevenite prin controlul optim al factorilor de risc.

Un al doilea avantaj al unui stil de via┼ú─â s─ân─âtos ┼či tratamentul optim al tuturor afec┼úiunilor care ne supun la un risc crescut de accident vascular ┼či boal─â cardiovascular─â este c─â sunt dovezi certe c─â previne tulburarea cognitiv─â odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, accidentele vasculare fiind a dou─â cea mai frecvent─â cauza de tulburare cognitiv─â (demen┼ú─â) a varstnicului.

În ultimii ani, cazurile de AVC în rândul tinerilor a crescut. De ce?  

Este posibil c─â aceast─â aparent─â cre┼čtere a num─ârului de cazuri ├«n r├óndul tinerilor s─â aib─â mai multe cauze, ├«n primul r├ónd prin m─ârirea performan┼úei diagnostice care a permis recunoa┼čterea mai devreme ┼či mai frecvent a accidentului vascular la tineri. ├Än al doilea r├ónd, control├ónd mai eficient factorii de risc clasici sus-descri┼či, astfel sc─âz├ónd inciden┼úa accidentului vascular la v├órstnici ├«ncepe s─â creasc─â indirect prevalen┼úa cauzelor rare de accident vascular prezente la pacien┼úii tineri precum disec┼úia de artere carotide, bolile de colagen, autoimune sau infec┼úioase.

Ce trebuie făcut în primele minute după producerea accidentului vascular cerebral? 

Primul ┼či cel mai important lucru atunci c├ónd suspect─âm c─â un apropiat a suferit un accident vascular este sun─âm la 112 s─â anun┼ú─âm serviciul de ambulan┼ú─â de acest lucru. Factorul esen┼úial care determin─â evolu┼úia unui pacient cu accident vascular cerebral este timpul p├ón─â c├ónd poate fi instituit un tratament adecvat.

Lucruri care trebuie evitate ┼či nu beneficiaz─â de niciun fel de dovad─â ┼čtiin┼úific─â, ba chiar pot d─âuna sever evolu┼úiei unui pacient cu accident vascular este: s─â a┼čtept─âm s─â treac─â de la sine, s─â ├«i d─âm s─â bea ap─â cu zah─âr, s─â ├«i d─âm s─â m─ân├ónce, s─â ├«l ├«n┼úep─âm ├«n m├óini, degete sau urechi, s─â ├«i b─âg─âm ceva ├«n gur─â, s─â ├«i d─âm medicamente (indiferent care) f─âr─â a ┼čti, de fapt, ce trat─âm ┼či probabil multe alte exemple de gesturi inutile ┼či tratamente alternative care, de multe ori, pot fi chiar periculoase. Enum─âr aceste aspecte, deoarece, din p─âcate, ├«mi mai apar pe social media astfel de mituri care pot fi cu adev─ârat periculoase pentru pacien┼úii no┼čtri.

În ce constă tratamentul în AVC? 

Tratamentul ├«n accidentul vascular cerebral este ghidat ├«n primul r├ónd de tipurile sus-numite: AVC ischemic, AVC hemoragic sau hemoragia subarahnodian─â. Aceste tipuri de accidente vasculare difer─â complet ├«n cauze, prognostic ┼či tratament.

Accidentul vascular cerebral ischemic, ├«n faza acut─â (primele minute, ore de la debutul simptomelor), beneficiaz─â ├«n tratamentul actual de eforturi, ├«n primul r├ónd, de reperfuzie a zonei ischemice (deschiderea vasului de s├ónge ├«nfundat). Tratamentul modern de reperfuzie ├«n accidentul vascular cerebral ischemic a schimbat dramatic prognosticul pacientului. ├Än cazurile cu adev─ârat fericite un pacient care altfel ar fi dependent tot restul vie┼úii lui de ajutorul altora pentru toate nevoile zilnice poate ├«n urma unui tratament corect condus ┼či efectuat ├«n timp util s─â duc─â o via┼ú─â complet normal─â.

Exist─â 2 metode de reperfuzie, o varianta medicamentoas─â de ÔÇ×topireÔÇť a cheagului, care poate fi efectuat─â ├«n condi┼úii de siguran┼ú─â actual doar ├«n primele 4 ore ┼či jum─âtate de la debutul simptomelor. ├Än condi┼úii particulare de ├«nfundare a unui vas cerebral de dimensiuni mari ├«n primele 6 ore se poate efectua trombectomie mecanic─â, adic─â extragerea mecanic─â a cheagului de s├ónge din vasele din creier; aceast─â procedur─â este, din p─âcate, disponibil─â ├«nc─â doar ├«ntr-un num─âr foarte mic de centre ├«n Rom├ónia.

Ulterior tehnicilor de reperfuzie sau dac─â timpul ├«n care se pot efectua ├«n siguran┼ú─â a fost dep─â┼čit (4 ore ┼či jum─âtate, respectiv 6 ore de la debut) se ├«ncepe o c─âutare a cauzei accidentului vascular pentru a oferi un tratament de preven┼úie, de a se repeta un alt eveniment, c├ót mai potrivit.

Tratamentul accidentului vascular hemoragic actual este ├«n majoritate suportiv ┼či de corec┼úie a factorilor cauzali, ├«n cazuri foarte rare se poate interveni neurochirurgical pentru a drena un hematom (o colec┼úie sangvin─â) de dimensiuni mari din anumite localiz─âri care permit o astfel de interven┼úie.

Tratamentul hemoragiei subarahnoidiene este ghidat de prezen┼úa sau absen┼úa unui anevrism cerebral cauzal. Anevrismele cerebrale beneficiaz─â de 2 tipuri de tratament fie opera┼úie ÔÇ×clasic─âÔÇť neurochirurgical─â ├«n care se intervine ÔÇ×deschisÔÇť ┼či se monteaz─â un clips (un fel de agraf─â medical─â) pe anevrismul cerebral dac─â este localizat ├«ntr-o pozi┼úie ┼či pe un vas care permite acest abord sau, a doua variant─â, pe cale endovascular─â, ├«n care se intervine prin interiorul vaselor de s├ónge p├ón─â la nivelul vasului afectat ┼či ├«n care se embolizeaz─â sau se exclude din circula┼úie anevrismul respectiv pentru a preveni riscul de ruptur─â.

Ce include recuperarea după un accident vascular cerebral?  

Recuperarea dup─â un accident vascular cerebral ar trebui f─âcut─â ideal sub supravegherea unei echipe multidisciplinare: recuperare medical─â, fiziokinetoterapie, logopedie, neurologie, psihiatrie, psihologie ┼či chiar asistent social ├«n caz de nevoie pentru adaptarea locuin┼úei, locului de munc─â etc. Aceast─â echipa─â este necesar─â ├«n vederea efectu─ârii unei recuper─âri c├ót mai eficiente ┼či din toate aspectele care pot fi afectate post-AVC precum mersul, posibilitatea de hr─ânire, ├«mbr─âcare, posibilitatea de comunicare prin vorbit, scris ┼či citit, activit─â┼úile zilnice ┼či sociale, cele de munc─â etc.

La acest moment, nu exist─â conform ghidurilor medicale interna┼úionale medicamente, vitamine sau alte suplimente alimentare cu indica┼úie de ghid ┼či un rol dovedit semnificativ ├«n gr─âbirea recuper─ârii medicale dup─â AVC.

Care sunt cele mai importante măsuri pentru a preveni accidentul vascular cerebral?     

Cele mai importante m─âsuri ├«n preven┼úia accidentului vascular sunt controlul ┼či tratamentul adecvat al factorilor de risc vasculari care predispun la apari┼úia acestuia: controlul hipertensiunii arteriale, diagnosticul ┼či tratamentul optim al diabetului, tratamentul corespunz─âtor al bolilor cardiace, tratamentul hipercolesterolemiei, oprirea fumatului, evitarea consumului excesiv de alcool, alimenta┼úia corespunz─âtoare ┼či sc─âderea ponderal─â ├«n caz de supraponderalitate, introducerea activit─â┼úii fizice regulate (minim 150 minute/s─âpt─âm├ón─â) ├«n stilul de via┼ú─â.

Adaptarea stilului nostru de via┼ú─â la unul s─ân─âtos are efecte dramatice ┼či de durat─â asupra speran┼úei noastre de via┼ú─â ┼či asupra riscului de boli cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral, boal─â arterial─â periferic─â etc.), care ├«n continuare sunt cea mai frecvent─â cauz─â de mortalitate pe plan global.