Dr. Mircea Diculescu: „Trebuie să mâncăm la ore fixe şi să nu sărim peste micul dejun“

Din ce în ce mai mulţi români cer sfatul doctorului pentru diverse probleme digestive. Am aflat de la medicul primar gastroenterolog Mircea Diculescu din ce motive numărul afecţiunilor s-a înmulţit, cum afectează stresul digestia şi ce simptome ar trebui să ne pună în gardă.

Care sunt principalele cauze ale problemelor digestive?

Ce mâncăm, cum mâncăm şi cum ne comportăm faţă de noi înşine. Însă, ce mâncăm acum s-a schimbat faţă de ceea ce consumam cu ani în urmă, în sensul că acum au apărut multe alimente intens procesate, avem fructe şi legume „proaspete“ pe tot parcursul anului, deci sezonalitatea patologiei digestive s-a schimbat. De asemenea, folosirea abuzivă a antibioticelor, inclusiv în rândul animalelor în timpul procesului de creştere, a dus la producerea unor schimbări inclusiv în bacteriile care trebuie să se găsească în aparatul digestiv.

În ceea ce priveşte modul cum mâncăm, există un termen care se numeşte fast-food, adoptat de mulţi oameni, mai ales că acum timpul este mai limitat şi mâncăm la repezeală. Un alt aspect pe care vreau să-l subliniez este că noi nu mai facem mişcare. Mişcarea pe care o facem este să stăm la televizor, să ne uităm la o emisiune sportivă. Dar noi nu mai ieşim să ne plimbăm, prea puţini se mai plimbă cu bicicleta, merg la sală sau fac câteva exerciţii de gimnastică în casă.

Cât de sănătoase sunt fructele şi legumele care sunt proaspete tot anul?

Pe vremuri, dacă lăsai roşia în galantar 24 de ore se strica. Acum stă roşia la supermarket şi o lună şi arată ca şi cum ar fi proaspătă, ca şi cum abia ar fi culeasă. Asta înseamnă că în procesul lor de creştere li se adaugă o substanţă care le permite să reziste mai mult timp. Dacă înainte trebuie să spălăm roşia doar de pământ, acum trebuie să privim altfel fructele şi legume. Deşi conţinutul lor de celuloză, esenţial pentru tranzitul intestinal, este corespunzător, conţinutul de vitamine este mai mic. Nu putem să ne bazăm doar pe fructele şi legumele pentru necesarul zilnic de vitamine, ci va trebui să ne gândim, sfătuindu-ne cu medicul, dacă nu este necesar să luam şi alte polivitamine, mai ales în perioada rece a anului. Recomandăm ca fructele şi legumele să se spele, nu cu apă şi săpun, ci sub un jet puternic de apă.

Care este diferenţa între alergiile alimentare şi intoleranţa la un anumit aliment?

Majoritatea persoanelor le confundă. Nici noi din punct de vedere medical şi fiziopatologic nu putem să definim diferenţa între intoleranţă şi alergie. De exemplu, la intoleranţa la gluten, la care se fac des referire în ultima perioadă, sunt recunoscute pe plan ştiinţific internaţional diferite grade: intoleranţăla gluten, alergie la produse care conţin gluten, boală celiacă definită. În principiu, organismul omenesc ar trebui să digere orice, să aibă o alimentaţie diversificată, pentru a fi capabil să supravieţuiască în condiţii extreme. Însă, în cursul diversificării, dacă nu s-a consumat pe o perioadă lungă un anumit aliment, în momentul reintroducerii lui s-ar putea să nu mai găsească enzimele digestive necesare. Şi aici apare, de exemplu, intoleranţa la lactoză.

Majoritatea sugarilor tolerează laptele dulce, însă, în timp, după o pauză, substanţele enzimatice care digeră laptele dulce nu mai pot să fie sintetizate în cantitate suficientă. În aceste condiţii, nu vom mai tolera laptele dulce, deoarece bacteriile vor fermenta în intestin. O soluţie ar fi să bea lapte fermentat. În prezent, se face un abuz asupra acestor alergii alimentare şi sunt recomandate tot felul de teste, mai mult sau mai puţin profesioniste. Noi trebuie să ne gândim că sunt alimente pe care le tolerăm şi alimente pe care nu le tolerăm. Să lăsăm definirea acestor alergii în seama medicului.

Dacă vedeţi că nu suportaţi laptele dulce, beţi lapte fermentat şi consumaţi brânzeturi, pentru a beneficia de alimentele nutritive din lapte. Dacă nu suportaţi un aliment, excludeţi-l pur şi simplu, iar dacă aveţi anumite simptome repetate şi nu puteţi face o legătură cu un anumit aliment, atunci mergeţi la medic. În ceea ce priveşte intoleranţa la gluten, o proteină importantă din făina de grâu, secară şi ovăz, aceasta este o alergie mai specială, care, pe lângă diaree şi balonare, poate să dea şi deficienţe de creştere, stări de slăbire sau de anemie.

Din ce motiv numărul de afecţiuni gastroenterologice este în creştere?

Ne-am schimbat alimentaţia şi a crescut gradul de civilizaţie a poporului român. Oamenii citesc, se uită la emisiuni medicale, sunt mai informaţi, se interesează şi în momentul în care apar anumite simptome se duc la medic. Frecvenţa cancerului de colon a crescut de 3 ori în ultimii 25 de ani şi frecvenţa bolilor inflamatorii ale aparatului digestiv crescut de 10 ori în ultimii 10 ani.

Care sunt cauzele balonării şi a senzaţiei de preaplin după masă?

Gazul în sistemul digestiv poate să fie doar în stomac şi în colon. Cel din stomac îl înghiţim atunci când consumăm băuturi carbogazoase sau dacă mâncăm repede, însă cel din colon este o problemă, deoarece este mai greu de eliminat. Gazul din colon este provocat în urma procesului de fermentaţie a bacteriilor. Dacă consumăm numai fructe şi legume sau dacă postim mai mult decât poate suporta organismul, atunci apare balonarea.

Cum afectează stresul digestia?

Nu contează numai ce mâncăm, ci şi cum mâncăm. De exemplu, dacă ni se face foame şi ne gândim la un preparat pe care l-am mânca în acel moment începem să salivăm. Enzima salivei este alcalină şi, când este înghiţită, stomacul primeşte informaţia că urmează să mâncăm şi începe să secrete acidul. Acesta transmite pancreasului şi ficatului că va veni peste un anumit interval de timp mâncarea şi secreţiile pancreasului şi ficatului încep să se intensifice.

Când noi perturbăm această ierarhie şi decidem să mâncăm peste 2 ore, toate enzimele dispar şi astfel se ajunge la ulcer duodenal şi reflux gastroesofagian. Trebuie să încercăm să mâncăm la ore fixe şi să nu sărim peste micul dejun. Dacă nu luăm masa pe parcursul zilei, ajungem seara acasă şi luam o cină bogată în jurul orei 21.00, pancreasul nu mai are enzime şi astfel masa nu mai poate fi digerată. Totodată, din cauza stresului, apar fie spasmele musculare, care determină mersul mai des la toaletă, fie instalarea constipaţiei.

Care sunt cauzele constipaţiei?

Mâncâm din ce în ce mai puţin fructe şi legume. Pornim de la premisa că acestea nu mai au gust, deci nu mai are rost să le mâncăm, nu au vitamine, deci trebuie să luam suplimente. Însă, chiar şi în aceste condiţii, ele conţin celuloză, esenţială pentru buna funcţionare a intestinelor. Pentru că am devenit sedentari şi intestinul devine sedentar. Trebuie să facem mişcare şi să mâncăm raţional.

Te-ar mai putea interesa: Când devine constipaţia periculoasă

Este constipaţia un simptom al cancerului de colon?

Constipaţia poate fi un semn al vieţii dezordonate, al sedentarismului, al alimentaţiei nepotrivite, bazată doar pe carne şi grăsimi şi, uneori, poate fi un simptom al cancerului de colon. O modificare a tranzitului intestinal sau o scădere în greutate inexplicabilă pot fi simptome ale cancerului de colon. Un alt risc al acestei boli este vârsta. După vârsta de 50 de ani ar trebui efectuată o colonoscopie. Cancerul de colon nu este doar o boală vindecabilă, ci şi prevenibilă. Până la 80% din cazurile de cancer de colon provin din polipi. Dacănoi facem colonoscopie la timp, detectăm polipul, îl rezecăm şi astfel riscul de cancer dispare.

Ce simptome ar trebui să ne trimită la medic?

În ceea ce priveşte bolile aparatului digestiv, există anumite simptome alarmante care ar trebui să ne îngrijoreze: scăderea în greutate fără motiv, lipsă de poftă de mâncare din cauză neexplicată, apariţia de sânge în scaun, modificarea tranzitului fără explicaţie. De exemplu, erai o persoană cu tranzit normal şi din senin ai început să faci diaree sau te-ai constipat.

Alte simptome pot fi tratate acasă, în sensul că mergi la farmacie şi iei un medicament la recomandarea farmacistului. Dar dacă simptomul persistă, consultul medicului este obligatoriu. De asemenea, o dată pe an, orice perosană, chiar şi una tânără şi sănătoasă, trebuie să meargă la medicul de familie pentru o evaluare generală.

Care sunt mijloacele de infectare cu bacteria Helicobacter pylori?

Bacteria Helicobacter pylori a devenit o bacteria extrem de periculoasă. Statisticile susţin că 70% din populaţia României este infectată cu această bacterie, dar este imposibil ca toţi să fie şi bolnavi. Circulă o legendă cum că ar fi un factor cancerigen şi astfel se iau măsuri cu efecte devastatoare din punct de vedere terapeutic, deoarece se distrige flora intestinală şi se poate ajunge la intestin iritabil.

Dacă o persoană are o durere în abdomen şi la analize apare bacteria, în cele mai multe cazuri se începe tratamentul cu antibiotice, fără a se mai realiza analize suplimentare pentru a căuta a altă cauză a durerii. Problema nu este prezenţa ei în organism, ci o exagerare a rolului negativ la toată populaţia. Bacteria se răspândesşte uşor, mai ales prin intermediul mâinilor murdare, dacă mâncăm alimente din locuri îndoielnice sau dacă bem apă de la robinet nefiltrată.

Citeşte şi: Tratamente naturiste împotriva bacteriei ulcerului

Când sunt recomandate endoscopia şi colonoscopia?

Necesitatea endoscopiei sau a colonoscopiei apare atunci când se manifestă simptome alarmante, în momentul în care apare persistenţa unui simptom de organ, adică te doare partea superioară a abdomenului, stomacul, o perioadă lungă sau ai atins o vârstă la care trebuie să faci o supraveghere. Medicul decide dacă un simptom necesită endoscopie, colonoscopie, ecografie sau un test sangvin de Helicobacter pylori.

CV Dr. Mircea Diculescu