Dr. Doina Dumitru-Didiţă, somnolog: Nu orice persoană care sforăie are apnee în somn

Unde trebuie să mergi dacă ai probleme de somn? La somnolog! Dr. Doina Dumitru-Didiţă, medic cu specializare în somnologie, ne vorbeşte despre importanţa somnului, despre tulburări ca sindromul de apnee în somn, precum şi despre modalităţilor de diagnosticare şi tratare.

Ce înseamnă somnologia şi în ce situaţii ar trebui să consultăm un specialist somnolog?

Dr. Doina Dumitru-Didiţă: Somnologia este o ramură a medicinii care se ocupă cu afecţiunile apărute în timpul somnului. Deşi, de cele mai multe ori, pacientul se prezintă la somnolog pentru efectele din timpul zilei (lipsă concentrare, somnolenţă etc.), patologia de bază are manifestări nocturne. Prezentarea la specialist trebuie să o facem atunci când avem simptome de insomnie ce durează de peste 3 luni. De asemenea, dacă sforăim zgomotos, avem un somn fragmentat şi suntem somnolenţi sau obosiţi ziua, suspiciunea fiind de apnee în somn. Dacă avem atacuri de somnolenţă în timpul zilei, fără o justificare de deprivare voită de somn, este posibil să suferim de o hipersomnie. Frecvent, mai ales de când muncă de acasă este tot mai frecventă, pot apărea tulburări ale ritmului nostru circadian (somn-veghe).

Prezenţa la medic este necesară când apar diverse fenomene anormale în timpul nopţii, cum ar fi somnambulismul, tulburări motorii etc.

Cum ne afectează lipsa somnului?

Există 2 categorii de efecte ale deprivarii de somn, pe termen scurt, când lipsa de somn este pe o perioadă de câteva luni, sau pe termen lung, când acest fenomen se întinde pe mai mulţi ani.

În prima fază, efectele sunt oboseală sau somnolenţă, lipsa de concentrare, dificultăţi în luarea deciziilor. Lipsa cronică de somn are însă consecinţe asupra întregului organism, inclusiv scăderea securităţii la locul de muncă sau creşterea riscului de accidente rutiere.

Care sunt cele mai frecvente probleme de somn cu care se confruntă românii?

Statisticile internaţionale, pentru că în România nu există statistici oficiale, plasează insomnia şi apneea în somn că fiind cele mai frecvente patologii ale somnului. Insomnia are o frecvenţă de 15-20% în populaţie, cu un procent chiar mai crescut dacă vorbim de femei. Din cauza pandemiei COVID-19 cu siguranţă procentul a crescut, incidenţa insomniei de cauza psihogenă fiind foarte mare.

Apneea în somn are o incidenţa de 4-8% în populaţia generală, cu o incidenţa dublă în ceea ce priveşte sexul masculin.

Vorbiţi-ne despre sindromul de apnee în somn: ce este, cum se manifestă şi ce consecinţe are. Orice persoană care sforăie are această tulburare?

Apneea în somn este o tulburare respiratorie cu manifestări nocturne de  sforăit zgomotos, apnei semnalate de anturaj, somn fragmentat, mers frecvent la toaletă. Pe timpul zilei, pacienţii au somnolenţă, lipsă de concentrare, dureri de cap matinale etc. Problemele respiratorii în timpul nopţii determină o hipoxemie nocturnă (scăderea saturaţiei de oxigen) cu manifestări sistemice, în întreg organismul, ceea ce determină, în timp, afectarea cardiovascaulară, pulmonară, metabolică etc.

Nu orice persoană care sforăie are apnee în somn, există şi ronhopatia habituală (sforăitul nepatologic) şi care nu necesită tratament. Dar dacă totuşi persoana sforăie, se simte obosită ziua, este supraponderală/obeză, atunci clar trebuie mers la un somnolog.

Când este nevoie de terapia CPAP şi ce este aceasta, mai exact?

CPAP (aer cu presiunee continuuă pozitivă) este tratamentul specific sindromului de apnee în somn de tip moderat sau sever cu sau fără comorbidităţi. Acesta este un dispozitiv medical care menţine căile aeriene superioare deschise, prin insuflarea aerului cu presiune pozitivă, ce împiedică apariţia evenimentelor respiratorii din timpul somnului.

Pacientul va primi o recomandare medicală de a dormi pe tot parcursul nopţii cu o mască conectată la acest aparat. Stabilirea acestui tip de terapie se face prin investigaţii specifice, pentru că este important ca presiunea/presiunile terapeutice să rezolve problemele respiratorii, prin eliminarea evenimentelor de apnee şi hipopnee şi refacea ciclurilor normale de somn.

La ce se poate aştepta o persoană care vine la cabinetul dvs.?

Somnologia este mult bazată pe chestionare, jurnale şi investigaţii. Dincolo de un consult specific de somnologie, în funcţie de patologia de care suferă pacientul, este important ca acesta să completeze o serie de chestionare specifice fiecărei patologii.

Multe dintre patologii - apneea în somn, parasomniile, hipersomniile, tulburările de ritm circadian - necesită investigaţii pentru stabilirea diagnosticului, a severităţii bolii, a tiparului de patologie şi chiar unele investigaţii necesare pentru recomandarea de terapie. Ceea ce este deosebit, în general, de alte specialităţi medicale, este că investigaţiile se efectuează în principal pe parcursul nopţii, acasă la pacient sau în clinică. De asemenea, faţă de alte consulturi medicale, cu care este obişnuit pacientul, în cadrul somnologiei, povestim. În multe din afecţiunile somnului, este nevoie de povestirea simptomelor.

Ce este poligrafia? Dar polisomnografia?

Aceste 2 investigaţii sunt elementele de baza în somnologie. În timp ce poligrafia este o investigaţie mai simplă şi dedicată exclusiv  diagnosticului de apnee în somn, polisomnografia este o investigaţie medicală complexă şi pe baza căreia se fac diagnostice ale patologiilor de apnee în somn, dar şi hipersomnii, parasomnii, tulburări motorii etc.

Atât pentru poligrafie, cât şi pentru polisomnografie, este foarte importantă munca de validare (corectare) a medicului. Un medic somnolog petrece între 30 minute şi 2 ore de muncă pentru a valida şi stabili diagnosticului corect.

Poligrafia este un dispozitiv medical ce măsoară/determină următorii parametri: flux căi aeriene, sforăit, mişcare toracică, pulsoximetrie, poziţia corpului. Odată validat traseul vom putea stabili un diagnostic clar al tipului de apnee în somn, severitatea acestuia, dacă are componentă poziţionala sau nu.

Polisomnografia este cea mai complexă investigaţie medicală din somnologie, atât din punct de vedere al procedurii (presupune personal medical specializat care să efectueze şi monitorizeze montajul), cât şi al informaţiilor medicale pe care le oferă.

Aceasta poate fi efectuată doar în laboratorul de somn pe parcursul întregii nopţi şi sub stricta supraveghere a unui personal medical specializat. Informaţiile medicale pe care le oferă sunt complexe; înregistrarea va cuprinde stadiile somnului, electrocardiogramă, pulsoximetrie, flux respirator, electromiogramă şi monitorizarea video în timpul somnului.

Ce ne recomandaţi pentru o bună igienă a somnului?

Este foare importantă igiena somnului, în egală măsură cu orice alt obicei de viaţă sănătos (alimentaţia, sportul etc.). Pentru că nu degeaba dormim 7-8 pe noapte, somnul este un proces activ extrem de necesar sănătăţii noastre. Acum, când multe persoane lucrează de acasă şi astfel nu mai există o obligativitate a unei rutine zilnice, respectarea unei bune igiene a somnului este cu atât mai importantă. Iată 10 reguli de igienă a somnului!

1. Fixaţi-vă ora de culcare şi cea de trezire. Este importantă existenţa unui ritm constant, în timpul săptămânii dar în egală măsură şi în weekend-uri.

2. Dacă v-aţi făcut un obicei de a dormi în timpul zilei, nu depăşiţi 45 de minute de somn. Power nap-ul este indicat, dar dacă somnul de la prânz este lung, atunci ne putem confrunta cu instalarea în timp a unei insomnii.

3. Evitaţi consumul de alcool cu 4 ore înainte de a merge la culcare şi nu fumaţi. Acestea determină numeroase efecte negative asupra somnului şi dacă nu pot fi evitate complet, atunci măcar cu câteva ore înainte de culcare trebuie întrerupte.

4. Evitaţi consumul de cafeină cu 6 ore înainte de a merge la culcare. Acesta include cafeaua, ceaiul şi multe băuturi carbogazoase, precum şi ciocolata. Orice stimulent poate determina o insomnie sau o arhitectură a somnului modificată.

5. Evitaţi mâncarea grea, condimentată sau prea dulce cu 4 ore înainte de ora de culcare. Este acceptată o gustare uşoară înainte de somn.

6. Faceţi mişcare în mod regulat, însă nu chiar înainte de culcare. Foarte frecvent se face această greşeală şi este bine să ţinem cont că sportul înainte de culcare ne poate decala ora de somn.

7. Folosiţi aşternuturi confortabile şi curate.

8. Identificaţi o temperatură propice pentru somn şi aerisiţi bine camera.

9. Blocaţi toate sunetele care va pot distrage de la somn şi eliminaţi sursele de lumină pe cât posibil. Încercaţi să nu mai dormiţi cu televizor aprins, gadget-uri luminoase şi telefoane lângă pat. Acestea toată alterează somnul.

10. Nu folosiţi patul pentru muncă de birou. Tot mai frecvent se lucrează din pat, în pijamale. Total greşit. Patul nu trebuie să fie asocoiat muncii, stresului, pentru că altfel, în timp, va dispărea relaxarea specifică oferită de mediul de somn.

CV

Dr. Doina Dumitru-Didiţă

* Medic specialist medicină de familie

* Competenţă somnologie

* Clinica Somnolog (somnolog.ro)

* Experienţă bogată în administrarea şi managementul de clinici medicale; expertiză în managementul de proiect şi proiect europene.