Dr. Gabriel Kacso: „Putem preveni circa 30% din cancere printr-o alimentaţie adecvată“

1 2 jpg jpeg

Ereditatea joacă un rol minor în apariţia cancerului, comparativ cu alimentaţia şi fumatul, este de părere oncologul Gabriel Kacso. Medicul ne-a enumerat cele mai des întâlnite tipuri de cancer la noi şi ne-a vorbit despre opţiunile moderne de distrugere a tumorilor.

1. De ce aţi ales radioterapia?

Am ales radioterapia cu peste 20 de ani în urmă, pentru că profesorul Ghilezan Nicolae, care preda la acea vreme oncologia la Universitatea de Medicină „Iuliu Haţieganu“ din Cluj mi-a deschis mintea spre un domeniu fascinant prin complexitatea, dimensiunea largă, dinamica cercetării şi, mai ales, prin impactul potenţial asupra pacienţilor.

Am înţeles atunci că e o suferinţă a celor mulţi şi că prin studiu asiduu, competenţă şi profesionalism putem îmbunătăţi semnificativ şansele de vindecare sau, cel putin, calitatea vieţii unui număr considerabil de oameni suferinzi. Îi mulţumesc că mi-a îndrumat alegerea carierei medicale! 2. Care sunt cele mai des întâlnite forme de cancer la români şi care au cea mai mare speranţă de viaţă după diagnosticare?

Cancerele de sân la femei, cancerul de prostată la bărbaţi, în care global (toate stadiile incluse, cu tratamente adaptate stadiului), avem o speranţă de viaţă la 10 ani de circa 66 %, adică 2 din 3 pacienţi.

Pentru populaţia generală, indiferent de sex, între cele mai frecvente cancere din România sunt cele digestive, în care speranţa de viaţă la 5 ani este - orientativ- de circa 66 %, respectiv cele pulmonare, unde, din păcate, rezultatele sunt mai modeste, cu speranţa de viaţă la 5 ani în jur de 20%, în ansamblu.

Nu există din păcate un tablou clinic tipic pentru cancer. Prezenţa simptomelor generale, cum sunt scădere în greutate şi în forţe fizice, apariţia unor ganglioni măriţi fără o cauză infecţioasă evidentă sau orice simptom de organ (tuse, dificultăţi de înghiţire, lipsa de aer, micţiuni mai dese şi mai dificile, diverse sângerări-ginecologice, rectale, nazale etc., care au tendinţa să se permanentizeze şi să se agraveze, în timp relativ scurt, impun prezentarea de urgenţă la medicul de familie pentru un prim consult medical. Acesta va decide dacă sunt necesare investigaţii suplimentare.

Se consideră că aproximativ o treime din cancere sunt legate de o alimentaţie inadecvată. Altfel spus, cu o alimentaţie variată, dar bogată în fructe, legume, cu mese regulate şi cu evitarea alimentelor prăjite, afumate sau conservate prin sărare excesivă, evitarea consumului excesiv de alcool şi cu precădere a celui concentrat (>20 %), precum şi o hidratare adecvată cu minimum 2 l de apă/ceai zilnic putem preveni circa 30% din cancere.

5. Ereditatea este un alt factor important în apariţia cancerului. De la ce vârstă sunt necesare controale preventive la persoanele cu risc?

Ereditatea joacă un rol minor în apariţia cancerului, în comparaţie cu alimentaţia sau cu fumatul. Caracteristic cancerelor ereditare este vârsta mai tânără de apariţie. Nu există o vârstă minimă pentru toate cancerele ereditare, de la care ar trebui să înceapă controalele preventive.

Ca regulă generală, se recomandă debutul controlului preventiv, prin mijloace specifice (de exemplu, colonoscopie pentru cancerele ereditare de colon, ecografie/mamografie şi - în cazuri dubitative - RMN mamar pentru cancerul de sân, PSA şi freePSA pentru cancerul de prostată etc.), cu cel puţin 10 ani mai devreme faţă de persoanele fără factori de risc.

Frecvenţa repetării acestor examinări este cel puţin dublă faţă de cei fără risc (de exemplu, anual pentru ecografie/mamografie versus o dată la 2 ani, pentru femeile fără factori de risc, cu vârsta peste 50 de ani).

În teorie, suntem la zi cu noutăţile, în special cu cele din oncologia medicală, inclusiv cu terapia moleculară ţintită. În realitatea clinică a României de azi, chirurgia oncologică minim invazivă (laparoscopică, robotică) este subutilizată (din lipsă de infrastructură şi training specific), radioterapia este dramatic suboptimală ca număr şi complexitate de aparatură.

Cu toate acestea, implementarea moleculelor sau tehnicilor terapeutice noi a cunoscut în România o accelerare în ultimii ani, cu aprobarea rambursării unor noi medicamente oncologice, apariţia unui Institut de Oncologie la Iaşi, respectiv a mai multor centre private de chirurgie (inclusiv oncologică) sau radioterapie, dotate cu tehnologii moderne, la nivelul Europei Occidentale.

Terapie ţintită înseamnă a da un tratament care anihilează o anumită ţintă din economia supravieţuirii sau înmulţirii celulei tumorale. În general, aceste terapii ţintite acţionează fie direct asupra celulei tumorale, fie asupra vaselor de sânge care alimentează tumora, ori asupra celulelor vecine celei tumorale.

Prin extinderea terminologiei la radioterapie, ţintit înseamnă să creştem precizia iradierii cât mai selectiv în celulele tumorale şi să iradiem cât mai puţin pe cele sănătoase din jur.

Pe acest principiu, radioterapia cu modularea intensităţii (IMRT) şi optimizare volumetrică rotatorie (VMAT) permit obţinerea unui raport eficacite/toxicitate superior faţă de iradierea clasică sau chiar conformaţională (3DCRT) pentru majoritatea cancerelor care necesită iradiere (cap şi gât, prostată, cancere digestive etc.).

Sincer, momentan, mă îndoiesc să existe vreo îmbunătăţire, întrucât numărul pacienţilor care au nevoie de radioterapie creşte în fiecare an, fără corespondent compensator în ce priveşte numărul de aparate de iradiere.

Speranţe însă sunt, întrucât CNAS decontează radioterapia inclusiv în centrele private, iar Programul de cooperare cu Banca Mondială, în curs, prevede achiziţionarea mai multor aparate performante de iradiere.

-Medic primar de Radioterapie şi Oncologie Medicală, Gabriel Kacso este director medical Amethyst Radiotherapy Cluj, din 2014.

-Din 1994 până în 2014 a fost medic în cadrul Departamentelor de Radioterapie şi mai apoi de Brahiterapie ale Institutului Oncologic Cluj.

-A urmat stagii de perfecţionare la Paris, Nisa şi Viena. Este Conferenţiar Universitar la UMF «Iuliu Haţieganu» Catedra de Oncologie, fiind coordonatorul Cercului Ştiinţific Studenţesc de Oncologie.

-Este autor şi co-autor la peste 50 de articole ştiinţifice, peste 15 cursuri şi manuale universitare şi postuniversitare şi 5 cărţi de specialitate.