Problemele psihice, care ajung să afecteze aproape toate aspectele vieţii individului, sunt în creştere în ţara noastră, ca, de altfel, în multe alte ţări. Din nefericire, mulţi dintre cei cu astfel de suferinţe sunt stigmatizaţi de societate şi uneori chiar de familie. Este bine să ştim cum se manifestă astfel de tulburări şi cum se tratează.

Stresul, problemele financiare şi nesiguranţa zilei de mâine se numără printre factorii care favorizează apariţia tulburărilor de ordin psihic.

Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că 1 din 4 persoane suferă, de-a lungul vieţii, de afecţiuni psihice sau neurologice. Mai mult, estimările OMS arată că, în 2020, tulburările psihice (în special depresiile) se vor număra printre primale cauze de deces în Europa.

„Umbrela” bolilor psihice sau mintale include diverse tulburări care afectează gândirea, relaţiile sociale şi emoţiile, putând surveni la orice vârstă. O persoană cu o astfel de boală nu trebuie etichetată ca nebună, aşa cum se întâmplă adesea. Dimpotrivă, este nevoie de solidaritate din partea familiei şi a societăţii, pentru că, adesea, cei cu astfel de tulburări nu conştientizează singuri ce probleme au, prin urmare, nu merg la medic. Cu tratamentul administrat ideal cât mai devreme, bolile psihice pot fi ţinute sub control.

Ce simptome trebuie să dea de gândit

Persoanele cu tulburări psihice au unul sau mai multe simptome de ordin emoţional (tristeţe, frică, angoasă), cognitiv (dificultăţi de raţionare, tulburări de memorie) şi chiar fizic (dureri de cap, tulburări de somn). Pot apărea şi modificări de natură comportamentală (tendinţe agresive, neputinţa de a duce la bun sfârşit sarcinile cotidiene, consum excesiv de alcool) şi tulburări de percepţie (persoanele aud sau văd lucruri care nu există în realitate). De asemenea, gândurile paranoice şi, mai grav, cele sinucigaşe sunt alte semne ce însoţesc dezechilibrele psihice.

Citeşte şi: Cât de periculos este stresul?

Stresul, printre factorii declanşatori

Există mai mulţi factori implicaţi în apariţia bolilor psihice.
• Unele dezechilibre psihice precum schizofrenia, tulburările bipolare şi depresia au o componentă genetică, ereditară. Acest lucru înseamnă că dacă un părinte a fost depistat cu o astfel de boală, riscul ca şi copilul sau copiii lui să o aibă este mai mare.
• Traumatismele craniene grave şi expunerea la virusuri, bacterii sau toxine în stadiu fetal pot duce la apariţia tulburărilor de comportament, arată studiile.
• Bolile cronice precum cancerul şi diabetul favorizează apariţia anxietăţii şi a depresiei.
• Tensiunile şi greutăţile vieţii (pierderea unei persoane dragi, agresiunile fizice sau psihice) pot declanşa, în cazul unora, tulburări mintale.
• Stresul cauzat de problemele cu banii, de la locul de muncă sau de tensiunile cu membrii familiei produce modificări la nivel cerebral care favorizează instalarea anxietăţii, a depresiei, a adicţiilor de alcool sau de droguri şi modificări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie).
• Singurătatea. Lipsa prietenilor (în lumea reală, nu în cea virtuală!) şi, în general, izolarea, pot genera sau agrava dezechilibrele psihice.

Psihiatru sau psiholog?

În cazul în care gândurile negre nu-ţi dau pace sau dacă observi prezenţa simptomelor tulburărilor psihice, este nevoie să ceri ajutor specializat. Psihologul te poate ajuta să rezolvi, de pildă, neînţelegerile cu partenerul de viaţă sau cu ceilalţi membri ai familiei, stările depresive şi stresul. El nu este însă medic, deci nu îţi poate prescrie tratamente.

Cazurile mai grave (schizofrenia, dependenţele şi tulburările de comportament) se tratează la medicul psihiatru, singurul care prescrie tratamentele medicamentoase în astfel de cazuri. Alteori, alături de tratamentul psihiatric, se recomandă şi şedinţele de psihoterapie. Este ideală alegerea unui psihiatru specializat şi în psihoterapie.

Te-ar mai putea interesa: Scapă de depresie fără medicamente!

DE REŢINUT!

Pe termen lung, abuzul de alcool este asociat cu apariţia depresiei, anxietăţii şi a paranoiei.