Iată cum se falsifică mierea, de fapt!
Mierea este un aliment cu numeroase beneficii pentru sănătate, fiind, de asemenea, folosită ca remediu în răceli sau tuse. Totuşi, mierea este şi unul dintre alimentele falsificate cel mai mult, iar metodele folosite în acest scop sunt numeroase.
Mierea este sursă de vitamine din complexul B, de minerale (potasiu, magneziu), glucide (fructoză, glucoză), enzime (implicate în digestie), amionoacizi şi antioxidanţi. Este un bun laxativ, stimulează imunitatea, tratează durerea de gât, iar studiile au arătat că poate preveni cancerul. Însă, pentru a ne bucura de aceste avantaje, trebuie să consumăm un produs de calitate.
Citeşte şi: Avantajele importante ale mierii de Manuka
Este uşor de falsificat
Preţul mierii nu este un indicator al calităţii produsului, aşa că nu te amăgi că dacă ai plătit mai mult, automat mierea este autentică. Există mai multe metode la care producătorii recurg pentru a falsifica acest produs. Astfel, poate fi „îmbogăţită” cu glucoză industrială, cu diverse siropuri (cum ar fi cel de porumb), cu melasă, caramel, aspartam sau zaharină. De asemenea, în miere se pot adăuga substanţe de îngroşare (amidon, gelatină), coloranţi (caramel) şi conservanţi (acid salicilic). Un alt mod de falsificare este hrănirea albinelor cu zahăr, cu glucoză sau cu siropuri, astfel că mierea nu va mai avea valoarea biologică a celei naturale. Sortimentele falsificate nu au aroma specifică, fac spumă şi nu prezintă impurităţi. În mierea naturală, impurităţile sunt, de fapt, urme foarte fine de polen sau de ceară.
În cartea sa, “Noua ordine alimentară: şi noi ce mai mâncăm”. prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi explică pe larg care sunt metodele folosite:
“Mierea poate fi uşor falsificată prin metode directe sau indirecte. Aceste falsificări pot consta în:
~ adaos de substanţe îndulcitoare naturale: zahăr, zahăr invert, sirop de glucoză, siropuri de porumb (care pot fi obţinute şi din porumb modificat genetic), melasă;
~ adaos de substanţe îndulcitoare de sinteză: zaharina (E-954), aspartam (E-951), ciclamaţi (E-952), sucraloza (E-955);
~ adaos de substanţe îngroşătoare: amidon, gelatină, clei de oase, pectine, albuş de ou, gume (caruba E-41 O, guma arabică E-414);
~ adaos de coloranţi: caramel (E-150), derivaţi anilinici;
~ adaos de conservanţi: acid salicilic şi sărurile lui, acid benzoic şi benzoaţii (E-21 O până la E-219);
~ adaos de neutralizanţi: carbonaţi de sodiu (E-500), sodă caustică (E-524);
~ adaos de polen pentru corectarea spectrului polinic: polen recoltat de albine sau recoltat manual;
~ adaos de corectare a spectrului enzimatic: culturi de drojdii, extract de malţ.
Falsificările indirecte ale mierii
Acest gen de falsificare se efectuează prin hrănirea albinelor cu zahăr, sirop invert, siropuri de porumb, glucoză etc. Albina elaborează astfel o "miere" care în mare parte nu provine din polen sau secreţii ale plantelor sau insectelor, neavând valoarea biologică a mierii naturale” (sursă: “Noua ordine alimentară: şi noi ce mai mâncăm”. prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi)
