Iată ce boli poţi preveni prin consumul de cafea! Sfatul medicului

image

52% dintre români preferă cafeaua fără zahăr, potrivit unui sondaj. Foto: Shutterstock

Numeroase studii au relevat că persoanele care consumă frecvent cafea sunt mai protejate faţă de unele boli şi chiar pot avea o speranţă de viaţă mai mare.

Într-o ceaşcă de cafea regăsim cofeină, vitamine (B2, B3, B5), minerale (potasiu, mangan, sodiu, magneziu etc.) și numeroşi compuşi cu proprietăți antioxidante precum polifenolii. Cafeaua este principala sursă de cofeină, substanţă amară, un alcaloid prezent şi în frunzele de ceai şi în alte plante. Cofeina stimulează sistemul nervos central, ritmul cardiac şi respiraţia, acţionând şi ca un diuretic. Pentru adulţii sănătoşi, consumul de cofeină nu trebuie să fie mai mare de 400 mg pe zi, ceea ce reprezintă echivalentul a 4-5 ceşti pe zi. Cofeina este eliminată de organism aproximativ după 6 ore, iar pentru a preveni efectele adverse precum insomnia, este bine să se evite consumul de cafea după-amiaza.

Femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele care suferă de boli de inimă, de rinichi ori de reflux gastroesofagian ar trebui să se limiteze la 200 mg de cofeină pe zi.

Poate oferi protecţie faţă de infarct şi AVC

În cazul adulţilor sănătoşi, 3 până la 5 căni de cafea pe zi pot reduce riscul de infarct miocardic cu 12%. De asemenea, 1 până la 6 căni pot proteja faţă de riscul de accident vascular cerebral (AVC) cu până la 13%. Anumiţi polifenoli din cafeaua neagră, care au efecte antioxidante, ajută la protejarea arterelor, de unde şi beneficiile pentru sănătatea cardiovasculară.

Totuşi, la persoanele cu boli de inimă se recomandă prudenţă, deoarece cofeina crește temporar ritmul cardiac. Cei care au un diagnostic precum angina sau insuficiență cardiacă trebuie să-și limiteze consumul de cofeină la 200 mg pe zi.  În ceea ce privește sportivii, aceștia nu ar trebui să bea cafea (sau alte băuturi care conțin cofeină) înainte de antrenament, deoarece cofeina este diuretică și favorizează deshidratarea în timpul efortului fizic.

Risc mai mic de depresie

Mai multe studii arată că un consum moderat de cafea are beneficii asupra sănătăţii mintale. O cercetare la care au luat parte 10.177 de subiecţi, cu vârsta cuprinsă între 20 și 97 de ani, a arătat că persoanele care beau cel puțin 3 căni de cafea pe zi au un risc de 2 ori mai mic de a face depresie. Acest lucru este pus pe seama faptului că băutura ar contribui la eliberarea de serotonină și dopamină, neurotransmiţători asociaţi cu starea de bine.  

Agenţia naţională pentru securitatea sanitară a alimentaţiei (Anses) din Franţa atrage atenţia că excesul de cofeină poate provoca anxietate, iritabilitate și nervozitate.

Susţine tranzitul intestinal

Consumul de cafea stimulează motilitatea colonului. Aceasta face referire la capacitatea tractului digestiv de a deplasa conţinutul alimentar de la gură la rect prin contracţii coordonate ale muşchilor intestinali. S-a observat că după 4 - 30 de minute după consumul de cafea, creşte nevoia de a merge la toaletă cu 29%. Acest lucru este benefic celor care se confruntă cu constipaţia.

Însă cofeina stimulează și producția de suc gastric. La persoanele care suferă de reflux gastroesofagian, cafeaua neagră poate crește așadar riscul de arsuri la stomac.

Reduce riscul de a face boala Alzheimer şi Parkinson

Consumul de cafea îmbunătăţeşte capacităţile creierului: creşte timpul de reacţie, atenţia şi vigilenţa şi optimizează raţionamentul logic.

Un studiu din 2006 publicat în „Neurology Research” a arătat că un consum de cafea în cantități mari a fost asociat cu o reducere cu până la 30% a riscului de a face boala Alzheimer. Cofeina ar atenua efectele nocive ale proteinei beta-amiloid, implicată în apariţia acestei boli.

Alte studii au constatat că băutorii de cafea sunt mai protejaţi de boala Parkinson decât cei care nu o consumă. Acidul cafeic din cafea are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante, care pot ajuta la combaterea efectelor stilului de viață și factorilor de mediu care cresc riscul de a face Parkinson.

Efecte protectoare faţă de cancerul de ficat şi endometru

Până acum, au fost efectuate peste 500 de studii care au analizat legătura dintre consumul de cafea şi apariţia cancerului. S-a observat că această băutură poate oferi protecţie faţă de cancerul hepatic şi cel de endometru. O singură ceaşcă de cafea consumtă zilnic poate reduce cu 15% riscul de a face cancer la ficat, beneficiu observat inclusiv în rândul consumatorilor de alcool. Explicaţia este că polifenolii şi cofeina pot inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

O cercetare a arătat că persoanele care beau 2 căni de cafea pe zi au un risc cu 44% mai mic de a dezvolta ciroză hepatică. Cancerul hepatocelular – care apare predominant la cei care au boală de ficat cronică – este cea mai comună formă de cancer hepatic, iar cafeaua poate avea un rol protector.

S-a mai observat că persoanele care consumă câteva ceşti de cafea pe zi au un risc mai mic de a dezvolta cancer de piele, inclusiv melanom malign, cea mai gravă formă de neoplasm cutanat. Un consum zilnic de 3-4 ceşti de cafea reduce riscul de a dezvolta melanom malign cu 20%, comparativ cu persoanele care nu beau deloc sau foarte rar această licoare.

Băutorii de cafea trăiesc mai mult

Persoanele care consumă cafea par să aibă o viaţă mai lungă decât cele care nu au acest obicei, este concluzia unui studiu din 2017. Cercetarea a arătat că 1 cană cu cafea pe zi a fost asociată cu o scădere cu 12% a riscului de deces, în timp ce 2-3 căni zilnic au redus riscul de mortalitate cu 18%.

Ce spune medicul

Dr. Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, afirmă:   

„Cafeaua este o băutură foarte îndrăgită, considerată de multă lume un adevărat combustibil pentru întreagă zi. Această are o mulțime de proprietăți benefice, printre care se numără:

1. Este bogată în antioxidanți. Cafeaua este una din principalele surse de antioxidanți din dietele actuale, în special acidul clorogenic, protejând celulele de efectele nocive ale radicalilor liberi.

2. Crește nivelul de energie și îmbunătățește starea generală. Prin inhibarea adenozinei, cofeină promovează eliberarea altor neurotransmițători, (dopamină și noradrenalina), care contribuie la menținerea bunei dispoziții și măresc puterea de concentrare și nivelul general de energie

3. Crește performanță fizică și ajută scăderea în greutate. Cafeaua ajută la creșterea nivelului de adrenalină, precum și la eliberarea acizilor grași din țesutul adipos, susținând scăderea în greutate și crescând rezistență musculară cu până la 11%. De asemenea, ajută la creșterea metabolismului de repaos, situație benefică atât pentru slăbit, cât și pentru creșterea masei musculare.

4. Scade riscul de apariție a diabetului de tip 2. Acidul clorogenic scade rezistență la insulină, putând ameliora astfel echilibrul glicemic.

5. Ajută la menținerea sănătății ficatului. Consumul de cafea s-a dovedit previne apariția cirozei și a cancerului de ficat prin efectele antiinflamatoare ale acesteia, îmbunătățind, de asemenea, funcțiile acestui organ.

6. Beneficii cardiovasculare. Contrar miturilor, în cantități reduse cafeaua are efect benefic asupra sistemului cardiovascular, având efect diruetic și contribuind la scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, această ajută la scăderea colesterolului LDL (rău) și la creșterea celui HDL (bun).

Astfel, cafeaua poate avea multiple beneficii pentru sănătate și nu trebuie privită precum o băutură nocivă sau nesănătoasă. Cu excepția situațiilor în care este total contraindicată, dacă nu este consumată în exces, poate fi savurată atât pentru gustul specific, cât și pentru efectele sale antioxidante și antiiflamatoare.

Câtă cofeină este într-o ceaşcă de cafea?

Cafea la filtru: 95-115 mg de cofeină

Espresso: 40 - 65 mg de cofeină

Cappuccino: 150 mg de cofeină

Instant:  60 - 80 mg de cofeină

Cafea la presa franceză: 80-135 mg de cofeină

Cafea decofeinizată: 4 mg de cofeină