Psihiatru: „Depresia este asociată și cu anxietate, în mare majoritate a cazurilor”. Interviu
Dr. Vladimir Nica, medic primar psihiatru, specializat în abordarea tulburărilor anxioase, de panică și a celor de stres post-traumatic, ne ajută să înțelegem care sunt mecanismele care fragilizează psihicul, dar și ce putem face pentru a ne menține sănătatea minții.
Click!Sănătate: Care sunt cele mai frecvente motive pentru care românii solicită consult psihiatric?
De departe, cele mai frecvente tulburări se încadrează în diagnosticele de depresie și anxietate, acestea formează în cadrul cabinetului, atât de psihiatrie, cât și de psihoterapie majoritatea cazurilor. Alte tulburări mai grave, se adresează în general spitalelor, pentru că pot fi necesare și câteva zile de internare. În schimb, în majoritatea cazurilor de depresie și anxietate, un tratament mixt care presupune medicamente și psihoterapie este suficient pentru a trata simptomele, sau chiar pentru vindecarea acestor două tulburări.
Click!Sănătate: Care sunt simptomele care ne-ar putea sugera că am putea avea o afecţiune psihiatrică și care sunt cele mai frecvente simptome pentru care oamenii cer ajutor de la psihiatru?
În primul rând, atunci când o persoană caută ajutorul, este un semn că persoana respectivă este conștientă că are o tulburare și acest lucru, atât din punctul de vedere al psihiatrului, cât și al psihologului reprezintă un semn bun. Pentru că în cazul tulburărilor accentuate, modificările prin care trece persoana respectivă sunt văzute mai ales de către cei din jur, iar persoana în cauză nu își dă seama că trece printr-o tulburare sau boala psihică. O persoană care este conștientă că există modificari în privința emoțiilor, o diminuare a interesului sau a plăcerii, sau de exemplu o insomnie sau o hipersomnie, care durează mai multe zile, o creștere sau o scădere în greutaea fără să fie motivate de o dietă anume, o agitație neobișnuită sau o stare de oboseală, un sentiment de devalorizare, o încetinire a gândirii și a concentrării sau idei recurente de suicid care durează cel puțin doua săptămâni pot duce la un diagnostic de depresie. Iar depresia este asociată și cu anxietate, în marea majoritate a cazurilor. În peste 90% din cazuri, depresia este asociată și cu o tulburare de anxietate, deci pot fi considerate „unite” ca diagnostic.
Depresia și anxietatea pot să debuteze la orice vârstă, există și la copii, și la vârste foarte înaintate. Debutul cel mai frecvent este la vârsta adultă. Proporțiile afectării variază între partea depresivă și partea anxioasă, depinzând de mulți factori, inslusiv cei particulari, dar de exemplu, până la vârsta de 50 de ani, depresia este cam de două ori mai frecventă la femei decât la bărbați, iar după vârsta de 50 de ani, raportul ajunge de unu la unu.
Pe lângă simptomele clasice, cele enumerate anterior, mai sunt și alte simptome care, deși nu fac parte din simptomatologia clasică, contribuie la stabilirea unui diagnostic și sunt specifice diferitelor categorii de vârsta sau de sex, de exemplu la adolescenți depresia și anxietatea pot lua forma unei iritabilități sau irascibilități, însoțită de anxietate, la persoanele în vârstă tabloul este diferit de cel al adulților, bărbații pot să mascheze depresia cu un comportament agresiv sau cu un consum exagerat de alcool.
Click!Sănătate: Ce tulburări psihiatrice se pot observa încă din adolescenţă?
Adolescența este o perioada foarte dificilă din punct de vedere psihologic, pentru că este plină de schimbări fizice, hormonale și mai ales psihologice. Se definitivează formarea personalității persoanei respective și atunci, odată cu trecerea spre viața adultă, pot să debuteze anumite afecțiuni psihiatrice, inclusiv cea mai gravă dintre ele, schizofrenia, care are, de obicei, debutul la vârsta adolescenței, mult mai rar, după această etapă. Deci, dacă au debutat, în adolescență pot fi diagnosticate marea majoritate a tulburărilor psihiatrice și psihologice.
Click!Sănătate: În ce constă o examinare psihiatrică?
Medicul psihatru are o formație de facultate de medicină și ia în calcul nu doar elementele de diagnostic pur psihiatric, ci tot contextul pacientului din punct de vedere somatic, cât și al bolilor și al tratamentelor pe care le ia în momentul respectiv și care pot să influențeze starea psihică.
În general, consultul psihiatric se referă la dialogul pe care îl are psihiatrul cu pacientul, începând cu motivele care l-au făcut să solicite un consult medical, cât și istoricul tulburării respective, bolile de care suferă. Medicul se va interesa dacă tulburările au fost prezente în istoricul familiei, cum au debutat și evoluat propriile simptome, dacă există o legătură între evenimentele din viața pacientului și debutul anumitor simptome, ce tratamente a făcut până în momentul respectiv etc.
Click!Sănătate: Când este nevoie de tratament medicamentos psihiatric?
S-a observat că cele mai bune rezultate în tratamentul tuturor tulburărilor psihice, dar mai ales al celor mai frecvente, adică în cazul depresiei și anxietății, sunt obținute prinr-o terapie combinată, medicamentoasă plus psihoterapie. Totuși, terapia medicamentoasă nu este recomandată în absolut toate cazurile, de exemplu la un episod depresiv trebuie să fie de la un nivel mediu spre sever pentru a se iniția un tratament medicamentos, pentru depresia ușoară un tratament psihoterapeutic combinat cu medicamente strict pentru tulburările de somn, poate fi suficient. Nu este niciodată obligatoriu ca o tulburare să fie tratată medicamentos, dar în schimb, este impersios necesară psihoterapia. Toate tulburările psihiatrice necesită o formă de psihoterapie, și există terapii centrate pe tipurile de diagnostic. Adică pot fi terapii cognitiv-comportamentale, care sunt de scurtă durată, până la cea psihanalitică, care poate dura mai mult timp, sau dialectic-comportamentală, țintită pe tulburarea de personalittate borderline, adaptate diverselor tipuri de diagnostic.
Click!Sănătate: Care sunt afecţiunile psihiatrice care limitează capacitatea de a munci, de a avea viaţă profesională?
Toate afecțiunile psihiatrice, incluzându-le pe cele mai ușoare, până la cele grave, afectează capacitatea oamenilor de a-și desfășura o activitate socială, cât și profesională în limite acceptabile. Acesta este și motivul pentru care oamenii vin la medic, pentru că întâmpină dificultăți în desfăşurarea activității la locul de muncă. Contează, în primul rând, nu neapărat diagnosticul, cât gravitatea tulburării respective, pentru că și la depresie există o variație foarte mare, poate fi ușoară sau gravă, când persoana pierde contactul cu realitatea și de multe ori, în cazul acesta, este nevoie de internare. În general, nu există diagnostice care să excludă din start posibilitatea unei vieți profesionale pentru că acum sunt disponibile tratamente chiar și la cea mai gravă, la schizofrenie, și dacă este taratată corect de la debut și pacientul este aderent la tratament, poate avea o activitate profesională.
Click!Sănătate: Care sunt cele mai mari provocări pe care le au pacienții psihiatrici? Este stigmatizantă o boală psihiatrică?
Eu am observat că odată cu evoluția societății începe să dispară și această stigmă, din ce în ce mai multe personalități din viața publică dezvăluie că au suferit sau suferă de o tulburare psihiatrică sau psihologică și aceasta este o cale foarte eficientă de a arăta că tulburările psihice nu sunt ceva „de speriat”, că personalități importante din viața publică suferă de o tulburare sau alta și asta nu le împiedică să fie de succes, să aibă activitate relevantă. De la an la an, tot mai multe persoane, mai ales tineri sunt foarte deschiși și educați, au înțeles de exemplu, că tratamentul psihiatric nu sedează, din contră, oferă energie și scade nivelul de anxietate.
Iarăși un mit care circulă, cum că orice tratament psihiatric ar da dependență, începe să dispară. Există, într-adevăr, anumite tratamente care au un risc crescut de dependență și nu sunt recomandate pe o durată mai mare de o lună, dar majoritatea tratamentelor, adica antidepresivele, se administrează pe o perioadă lungă și împreună cu pihoterapia duc la modificari în comportamentul persoanei, în modul de a gândi și atunci când se scad dozele și se renunță la medicație, nu revin simtomele pentru care au fost administrate. Deci tratamentul medicamentos nu dă dependență, ci creează condiții optime pentru a face posibilă psihoterapia.
Click!Sănătate: Care sunt factorii de risc pentru tulburările psihiatrice?
Teoriile actuale ne indică faptul că toate tulburările psihice, inclusiv depresia și anxietatea, au o cauzalitate multiplă. Nu putem să punem degetul pe o cauză unică. Sunt implicate și anumite gene, dar nu una singură, ci un grup de gene care în anumite condiții se pot activa și declanșează o tulburare psihiatrică. La fel de importantă în cauzalitate este perioada copilăriei, dar și elementele traumatizante din viața adultă, iar ultima categorie o reprezintă „declanșatorii”, adică evenimentele din viața adultă care sunt corelate cu debutul afecțiunii. Poate fi un stres cronic, o traumă cum ar fi decesul cuiva apropiat, al părinților, chiar și pierderea locului de muncă, orice eveniment care destabilizează emoțional, în timp, poate duce la tulburări psihiatrice. De menționat este și că, în cazul tulburării bipolare s-a observat statistic că în perioada rece sunt mult mai probabile episoade depresive, iar în cea de primăvară-vară, episoadele cu plus de energie, adică episoadele maniacale.
Click!Sănătate: Ce punem face pentru prevenția bolilor psihice?
Dieta mediteraneeană și mișcarea sunt legate de scăderea bolilor somatice și mentale, deci un stil de viață sănătos corelează cu o minte protejată de tulburări. Se recomandă evitarea stresului, lucru care pare greu de pus în practică, dar sunt tehnici de relaxare și diverse lucruri care se pot face pentru a combate răspunsul organismului la stres și astfel, pe termen lung se previne stresul cronic și riscul de anumite tulburări psihiatrice sau psihologice.
Este nevoie de atenție și educație pentru că unele persoane încearcă să folosească diverse strategii să compenseze suferința, printre acestea cele mai frecvente sunt alcoolul și drogurile. Consumul de alcool este în marea majoritate a cazurilor datorat unei depresii aflate în fundal. Persoana respectivă își ascunde emoțiile în dependența de alcool, ceea ce funcționează pe termen scurt, dar pe termen lung înrăutățește situația. Tocmai de aceea, tratamentul, ca să aibă rezultate trebuie să implice și fundalul în care a părut acel consum, nu doar consumul în sine, adică nu doar dependența de alcool.
Click!Sănătate: Ce servicii din sfera psihiatrică, inclusiv şedinte de psihoterapie sunt gratuite pentru asigurați și ce procedura trebuie urmată pentru a obține accesul gratuit?
Persoana care consideră că care nevoie de ajutor trebuie să se adreseze medicului de familie, iar medicul de familie, îl va direcționa, dacă consideră necesar, printr-o scrisoare medicală, către un cabinet de psihiatrie. Dacă persoana este asigurată, tratamentul este parţial sau total compensat, consultul psihiatric este gratuit. Apoi, în marea majoritate a cazurilor, este necesar ca persoana să fie direcționată spre o formă de psihoterapie, potrivită pentru tulburarea diagnosticată. Acest lucru se face în baza unei scrisori medicale de la psihiatru și o parte din costul şedințelor de psihoterapie este acoperită de asigurarea medicală, dar nu la prețul real, din piața liberă.
CV
►Medic primar psihiatru, specializat în tulburari anxioase, tulburare de panică și tulburarea de stres post-traumatic, Clinica Hope, București
►Experiență în tratarea tulburărilor emotionale la adulți
►Competențe în psihoterapie
►Rezidențiat în Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” Bucuresti, sectiile II si XI Clinic și în medicină de familie
►Absolvent al Facultății de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, București.
