Foloseşti reţelele sociale? Iată ce trebuie să ştii!

Rețelele sociale și sănătatea mintală sunt un subiect tot mai intens dezbătut, iar moderația pare să fie cheia.

Majoritatea oamenilor de toate vârstele sunt conectați la rețelele sociale, dar utilizarea excesivă poate alimenta sentimente de dependență, anxietate, depresie, izolare. Pentru a păstra un echilibru între o viață socială reală și cea din contextul virtual, este nevoie de identificarea derapajelor și de schimbarea obiceiurilor astfel încât să nu fie afectată starea de spirit.

Suntem fiinţe sociale şi avem nevoie de compania celorlalți; puterea conexiunilor noastre are un impact imens asupra sănătății și fericirii noastre mintale. A fi conectat social cu ceilalți poate atenua stresul, anxietatea și depresia, poate crește stima de sine, poate oferi confort și bucurie, poate preveni singurătatea și chiar adaugă ani de viață. Pe de altă parte, lipsa conexiunilor sociale puternice poate reprezenta un risc grav pentru sănătatea mintală și emoțională.

Virtual vs. real

În lumea de astăzi, mulți dintre noi se bazează pe platforme sociale precum Facebook, Twitter, Snapchat, YouTube și Instagram pentru a găsi persoane cu același interese și a se conecta cu ele. Deși există beneficii în utilizarea lor, este important să ne amintim că rețelele sociale nu pot fi niciodată un înlocuitor pentru conexiunea umană din lumea reală.

Este nevoie de contact personal cu alții pentru a declanșa hormonii care atenuează stresul și ajută la susținerea vitalității, sănătății și atitudinii pozitive. Tocmai de aceea, deși scopul acestor rețele este să apropie oamenii, petrecerea unui timp îndelungat pe rețelele sociale îi poate face pe oameni să se simtă mai singuri și mai izolați și le agravează problemele de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.

Ce avantaje oferă

Rețelele sociale permit comunicarea și păstrarea legăturii cu familia și prietenii din întreaga lume, ajută la formarea de noi prietenii și comunități de oameni care împărtăşesc interese similare, ajută la susținerea și promovarea unor idei valoroase și la sensibilizarea cu privire la probleme importante.

În anumite situații, pot fi de folos pentru a găsi suport și o conexiune socială relevantă dacă locuieşti într-o zonă izolată, ai independență limitată, anxietate socială sau faci parte dintr-un grup defavorizat sau marginalizat.

Când apar problemele?

Există puține cercetări pentru a stabili consecințele pe termen lung, bune sau rele, ale utilizării rețelelor sociale. Cu toate acestea, mai multe studii au găsit o legătură puternică între utilizarea abuzivă a rețelelor sociale și un risc crescut de depresie, anxietate, singurătate, autovătămare și chiar gânduri suicidare.

Rețelele sociale pot promova experiențe negative precum inadecvare cu privire la viața sau aspectul tău. Chiar dacă știi că unele imagini pe care le vezi pe rețelele sociale sunt trucate sau manipulate, ele te pot face totuși să te simți nesigur cu privire la felul în care arăți și cum ți-ai planificat viața.

Vezi şi: 5 lucruri pe care nu ar trebui să le postezi niciodată pe Facebook

Alte efecte nocive

Izolare. Un studiu de la Universitatea din Pennsylvania a constatat că utilizarea ridicată a Facebook, Snapchat și Instagram crește sentimentele de singurătate. În schimb, studiul a constatat că reducerea utilizării rețelelor sociale te poate face de fapt să te simți mai puțin singur și izolat și să-ți îmbunătățească starea generală de bine.

Depresie și anxietate. Nimic nu reduce stresul și nu stimulează starea de spirit mai rapid sau mai eficient decât contactul față în față cu cineva. Cu cât acorzi mai multă prioritate interacțiunii pe rețelele sociale, cu atât eşti mai expus riscului de a dezvolta sau agrava tulburări de dispoziție, cum ar fi anxietatea și depresia.

Hărțuirea cibernetică. Aproximativ 10% dintre adolescenți raportează că sunt hărțuiți pe rețelelesociale și mulți alți utilizatori sunt supuși unor comentarii jignitoare. De asemenea, platformele sociale pot fi puncte de plecare pentru răspândirea de zvonuri, minciuni și abuzuri dureroase care pot lăsa cicatrici emoționale de durată.

Afectează calitatea vieții

Datorită accesului prin telefon, rețelele sociale sunt întotdeauna accesibile. Această hiperconectivitate poate declanșa probleme de control al impulsurilor. Alertele și notificările constante afectează concentrarea, tulbură somnul și mențin conexiunea permanentă la o stare de vigilență stresantă.

Mai mult, utilizarea rețelelor sociale poate crea „pofte” psihologice. Când primești „un like”, „un share” sau o reacție favorabilă la o postare, se poate declanșa eliberarea de dopamină în creier, aceeași substanță chimică „recompensă” care se eliberează când facem ceva ce ne place, precum a savura o înghețată. Cu cât simți mai des acest lucru, cu atât vrei să petreci mai mult timp pe rețelele sociale, chiar dacă devine dăunător altor aspecte ale vieții.

Ce este FOMO?

FOMO este un acronim pentru "fear of missing out", adică frica de a rata sau pierde experiențe sau oportunități importante pe care le-ar putea avea alții. Acest termen se referă, de obicei, la anxietatea sau stresul resimțit de cineva care crede că alții ar putea să trăiască momente interesante sau să obțină beneficii de care el, sau ea, nu se bucură. FOMO poate fi legat de social media, în special de scroll-ul nesfârșit al feed-ului, unde oamenii sunt expuși la viața și activitățile altora și pot simți că trebuie să se implice în tot ce se întâmplă pentru a nu rata nimic important.