Scabia: cum poate fi combătută. Poate fi luată și de la animalele de companie?

Scabia nu este o infecție, ci o infestare. Micii acarieni numiți Sarcoptes scabiei se instalază în straturile exterioare ale pielii, iar aceasta nu acceptă invazia. Pe măsură ce acarienii depun ouă în interiorul pielii, infestarea duce la o mâncărime necruțătoare și la o erupție furioasă.

Simptomele scabiei

Când o persoană face scabie pentru prima dată poate dura patru până la șase săptămâni pentru ca pielea să reacționeze. Cele mai frecvente simptome sunt:

Mâncărime intensă, mai ales noaptea

O erupție cutanată asemănătoare coșurilor

Vezicule

Răni cauzate de zgârieturi

Scabie sau altă afecțiune?

În stadiile sale incipiente, scabia poate fi confundată cu alte afecțiuni ale pielii, deoarece erupția cutanată arată similar. Ceea ce deosebește scabia de mușcăturile de țânțari și de acnee este mâncărimea necruțătoare, care este, în general, severă la copii și vârstnici.

Un alt semn distinctiv al scabiei este apariția unor urme pe piele. Aceste linii în relief sunt de obicei alb-cenușiu sau de culoarea pielii. Ele sunt create atunci când femelele acarienilor fac un tunel chiar sub suprafața pielii. După crearea unei vizuini, fiecare femelă depune între 10 până la 25 de ouă în interior.

Unde trăiesc acarienii care provoacă scabia:

Acarienii pot trăi oriunde pe corp, dar unele dintre locurile lor preferate includ:

Între degete

Pliurile de încheietura mâinii, ale cotului sau ale genunchiului

În jurul taliei și buricului

Pe sâni sau organe genitale

Capul, gâtul, fața, palmele și tălpile la copiii foarte mici

Majoritatea persoanelor cu scabie poartă pe piele, la un moment dat, până la 15 acarieni, iar fiecare are o lungime mai mică de jumătate de milimetru. Acest lucru îi face foarte greu de observat. Pentru ochiul liber pot arăta ca niște puncte negre minuscule pe piele, dar cu ajutorul unui microscop pot fi identificați acarienii, ouăle sau materia fecală printr-o răzuire a pielii.

Cum se răspândește scabia

Scabia se răspândește de obicei printr-un contact prelungit, piele pe piele. Articolele personale comune, cum ar fi lenjeria de pat sau prosoapele, pot fi o sursă. Scabia se poate transmite cu ușurință între membrii familiei sau între partenerii sexuali. Se răspândește greu printr-o strângere de mână sau o îmbrățișare rapidă. Acarienii nu pot sări sau zbura și se târâsc încet.

Putem obține scabie de la un animal de companie?

Câinii și pisicile fac și, de asemenea, scabie, cunoscută mai bine sub numele de raie. Cu toate acestea, scabia canină și cea felină nu sunt cauzate de același tip de acarieni care declanșează scabia umană. Puteți obține acarieni prin mângâierea și joaca cu un animal de companie infestat, dar acești acarieni nu se pot reproduce pe pielea umană. Aceasta înseamnă că de obicei mor fără a provoca simptome grave.

Oricine poate face scabie, dar cei care au un risc mai mare sunt:

Adulții activi sexual

Deținuții din închisoare

Persoanele aflate în îngrijire instituțională

Oamenii care trăiesc în condiții grele

Focarele de scabie lovesc ocazional grădinițele. Copiii tind să se joace în moduri care implică contact piele pe piele. Ei pot, de asemenea, să împartă covorașe și pături. Dacă scabia este găsită la un copil care merge la grădiniță, este important să anunțați personalul. Probabil că și colegii și îngrijitorii vor trebui tratați, chiar dacă simptomele nu au apărut încă.

Scabia cu crustă

Numită și scabie norvegiană, scabia cu crustă reprezintă o infestare foarte severă care implică zeci de mii de acarieni la o singură persoană. Acest lucru face ca pielea să dezvolte cruste groase pline de acarieni și ouă. Scabia crustă este frecventă la persoanele cu sistem imunitar slăbit, la persoanele în vârstă și la cele cu dizabilități. Acest tip de scabie este foarte contagioas și necesită tratament rapid.

Complicațiile date de scabie

Mâncărimea intensă poate duce la zgârierea pielii. Astfel, apar răni deschise care sunt predispuse la infecție. Infecțiile bacteriene ale pielii, cum ar fi impetigo, sunt cea mai frecventă complicație a scabiei. Simptomele pot include vezicule cu lichid gălbui. Acest tip de infecție este de obicei tratat cu antibiotice

Diagnosticarea scabiei

În cele mai multe cazuri, un medic poate identifica scabia pe baza aspectului erupției cutanate și după ce i-ați descris mâncărimea. Uneori, pentru a confirma diagnosticul, se ia o bucățică de piele care se verifică la microscop.

Scabia nu va dispărea de la sine. Poate fi vindecată doar cu medicamente care ucid acarienii. În majoritatea cazurilor, tratamentul poate fi o cremă sau o loțiune care se aplică pe întregul corp ( de la gât în jos). Se lasă să acționeze timp de 8 până la 14 ore și apoi se spală. În unele cazuri, medicul poate prescrie pastile pentru tratarea scabiei. Tratamentul durează până la trei zile, în funcție de medicamentul utilizat.

Tratarea scabiei: ameliorarea mâncărimii

Deși prescripțiile pot ucide acarienii și ouăle lor, ele nu oferă o ameliorare imediată a mâncărimii. Pentru a controla mâncărimea, mai ales noaptea, pastilele antihistaminice pot ajuta. Crema cu hidrocortizon poate fi benefică, de asemenea, dar poate schimba aspectul erupției cutanate, făcând afecțiunea mai greu de diagnosticat. Cel mai bine este să utilizați această cremă numai după ce medicul a confirmat diagnosticul.

Cine trebuie tratat?

Când cineva este diagnosticat cu râie, trebuie tratat imediat, ca și persoana cu care a intrat în contact fizic. Contactul apropiat include dormitul în același pat sau chiar ținerea de mână. Medicii recomandă de obicei tratarea tuturor membrilor din casă, chiar dacă simptomele nu sunt prezente.

Acarienii pot trăi până la trei zile pe suprafața hainelor, a lenjeriei de pat sau a prosoapelor. Pentru a vă asigura că aceștia sunt uciși, spălați cearșafurile și hainele folosite de persoana afectată în ultimele trei zile.

Cât de de repede poate dispărea scabia

Medicamentele pentru scabie pot ucide rapid acarienii și ouăle, iar pacienții se pot întoarce de obicei la școală sau la muncă la 24 de ore după începerea tratamentului. Cu toate acestea, mâncărimea poate persista câteva săptămâni. Acesta este rezultatul unei reacții alergice. Dacă mâncărimea continuă mai mult de patru săptămâni sau apare o nouă erupție cutanată, consultă medicul. Poate fi necesară reaplicarea medicamentelor pentru scabie.