Leacuri externe cu spânz

1 2 jpg jpeg

Cunoscut şi sub denumirea de Helleborus purpurascens, spânzul face parte din familia ranunculaceelor, fiind o plantă erbacee, extrem de toxică. Iubeşte umbra şi umezeala şi creşte la margini de pădure şi rarişti. Planta este înaltă, până la 50 cm, cu rizom lung. Spânzul conţine saponozide, glicozide, rezine, lactonă, minerale, mucilagii, taninuri. Are efecte antitumorale, citostatice, purgative, vasodilatatoare.

Decoctul din spânz tratează scabia În medicina populară, spânzul şi-a dovedit eficienţa în sabie. Decoctul din plantă se obţine prin fierberea a 3 frunze proaspete pisate, la 1 cană cu apă. După răcire se adaugă spirt sau apă distilată. Se aplică pe zona afectată.

Maceratul, bun în varice

Într-un borcan de sticlă se adaugă 6 linguri de rădăcină de spânz, uscată şi măcinată cu râşniţa electrică de cafea. Se toarnă peste aceasta 1 pahar şi jumătate de alcool de 70 de grade şi se amestecă bine. Recipientul se închide ermetic, iar conţinutul se lasă la macerat 2 săptămâni. Maceratul se filtrează, iar preparatul se păstrează într-un loc întunecos. Se îmbibă o bucată de tifon, care se aplică pe locurile afectate de varice. Se lasă să acţioneze 20-30 de minute.

Ştiai că...

o doză de 5 g din spânz ucide un om?

Infuzia calmează durerile articulare

Se prepară atât din frunze, cât şi din rădăcini. Pune o bucată de 3 mm de rădăcină de spânz sau 1-2 bucăţi de 3 mm de frunză la 1 cană de 250 ml de apă clocotită. Lasă acoperit 2-3 minute şi strecoară. Foloseşte infuzia pentru comprese aplicate pe locul dureros, apoi lasă descoperit, ca să se zvânte.

Tinctura stimulează creşterea părului

Fierbi 50 g de rădăcină de spânz într-un pahar cu oţet de vin. Adaugi infuzie de nalbă care se obţine din 25 g de plantă. Foloseşte amestecul obţinut pentru comprese pe scalp sau ca mască pentru păr, deoarece stimulează creşterea. Clăteşte apoi părul.

Tinctura este utilă în luxaţii

Ai nevoie de 1 sticlă de culoare închisă în care pui rădăcină de spânz rasă peste care torni alcool de 60 de grade (la 1 parte de plantă, 6 părţi de alcool). Lasă la macerat 30 de zile. Foloseşte extern pentru comprese sau masaj delicat, în caz de luxaţii.

Atenţie!

Toate componentele spânzului sunt toxice, de la flori la rădăcină, planta păstrându-şi toxicitatea şi în stare uscată. Intoxicaţia cu spânz afectează sistemul nervos central.

Fragment din cartea „Ghidul plantelor medicinal şi aromatice de a A la Z“ de Ovidiu Bojor, Ed. Fiat Lux Bucureşti, 2003

„Spânzul, datorită în special saponozidelor, are proprietăţi iritante, purgative drastice, stimulează activitatea musculaturii uterine, putând produce avort. Poate da accidente cardiovasculare şi neurotoxice.

Utilizarea empirică în „tratamentul cancerului“ nu este justificată ştiinţific, fiind chiar periculoasă, deşi a fost în ultimul timp mediatizată de unele publicaţii de nespecialitate din ţara noastră. În numerose cazuri s-au produs grave intoxicaţii.

Intoxicaţiile cu spânz se manifestă prin salivaţie abundentă, greaţă, vărsături repetate, dificultăţi la înghiţire, colici abdominale, diaree, ameţeli, senzaţie de greutate exagerată a capului, adinamie, sughiţuri, tremurături, convulsii teta-niforme, slăbirea şi rărirea pulsului, dispnee, somnolenţă şi moarte.

Ca prim ajutor, în caz de intoxicaţii cu spânz, se recomandă: spălături stomacale, vomitive, frecţii, căldură, ulei camforat i.m., tonice cardiace, opiu sau alte metode moderne.“