Migrenele: de ce apar şi cum le tratezi eficient. Sfatul medicului

Migrena este o afecţiune cronică care afectează în special femeile între 20 şi 45 de ani. Aproximativ 80% dintre migrene sunt episodice, iar restul de 20% sunt cronice, adică recurente.

În cazul unui episod cronic, durerile de cap de tip migrenos trebuie să fie prezente patru zile pe lună pentru a împiedica pacientul să-şi ducă la îndeplinire activităţile zilnice.

„Poate fi de două tipuri: migrena comună (fără aură) şi migrena cu aură. Migrena cu aura este precedată de o serie de simptome. Poate apărea tulburarea de vedere, de auz, senzorială, motorie, verbală, gustativă, amorţelile sau slăbiciunile musculare. Simptomele apar fie cu câteva minute înaintea episodului de migrenă, fie în timpul lui”, spune Dan Mitrea, medic neurolog.

De ce apar migrenele

Cauza exactă a apariţiei migrenelor nu este cunoscută. „Pot fi genetice, pot fi declanşate de factorii din mediu sau de un dezechilibru chimic la nivelul creierului”.

Factorii care pot declanşa apariţia unei migrene sunt:

Nivelul de stres cu care te confrunţi şi tipul de emoţii resimţite;
Perioadele de menstruaţie;
Oboseala cronică;
Produsele alimentare care conţin tiramină, precum branza cu mucegai, parmezanul, soia sau peştele afumat;
Băuturile care conţin cafeină, precum cafea, ceai, sucurile carbogazoase sau alcoolul, în special vinul roşu;
Mâncatul dezorganizat, dietele sau perioadele de post;
Schimbările bruşte de vreme;
Exerciţiile fizice prea intense;
Fumatul;
Problemele dentare;
Unele alergii;

Migrenele: simptome

În cazul unei migrene, durerea de cap aparută este de obicei pe jumătate de cap şi este pulsatilă. Poate să dureze de la câteva minute până la câteva zile.

Starea de dinaintea declanşării unei afecţiuni se poate instala cu câteva ore sau chiar cu o zi înainte de o migrenă şi poate avea următoarele caracteristici:

Stări de iritabilitate
Sete;
Exces de energie sau stare depresivă;
Pofta de anumite alimente, în special ciocolată;
Stare de somnolenţă, acompaniată de nevoia de a casca frecvent;
Nevoia de a merge frecvent la toaletă;

Simptome migrenă fără aură:

Durere de cap intensă pulsatilă, de obicei pe o parte a capului
Greață, uneori chiar vomă;
Sensibilitate la lumină;
Sensibilitate la sunete;
Sensibilitate la mirosuri;

Tulburări de vedere;

Simptome migrenă cu aură:

Amorțeli pe o parte – de obicei încep la degete/braț, Uneori, se întind până la nivelul feţei..
Incoerență ȋn vorbire;
Slăbiciunea mușchilor;
Lipsă de coordonare;
Confuzie;

„Aura vizuală precede cefaleea tipică cu caracteristici migrenoase şi este caracterizată de tulburarea de vedere (vedere înceţoşată, neclară, scotoame, spoturi luminoase). Durata aurei variază la fiecare pacient in parte, dar nu mai mult de 10-20 minute.

Aura senzoriala începe ca o furnicatură sau ca o amorţeală la nivelul unui membru sau la amandouă Durează 10-20 de minute. Senzaţia se poate raspandi la nivelul feţei şi al limbii.

Un alt tip de aura poate cauza tulburări de vorbire tranzitorii, slăbiciune musculară la nivelul membrelor sau pe o parte a corpului sau căderea pleoapei”, adaugă Dr. Dan Mitrea.

Cum le putem combate

În primul rând prin prevenţie. Dacă ştii că eşti predispus la dureri de cap sau migrene, încearcă să eviţi stimulii care duc la ele. Dacă migrenele fac deja parte din viaţa ta, mergi la medicul neurolog și descrie simptomele pe care le ai. Fii pregătit să răspunzi la următoarele întrebări:

Unde se localizează;
Cât durează de obicei;
Gravitatea durerii;
Cât de des apar crizele;
Ce alte simptome ai;
Cum sunt afectate activitățile zilnice;
Aveți antecedente de cefalee/migrene ȋn familie;

În unele cazuri, specialistul poate să recomande efectuarea unor analize, cum ar fi tomografia sau un RMN, asta pentru a exclude alt diagnostic.

Cum se desfăşoară tratamentul

„Medicamentele folosite pentru ameliorarea durerii de migrenă funcţionează cel mai bine atunci când sunt luate la primul semn al migrenei, de îndată ce observaţi semnele şi simptomele sugestive pentru aura. Acestea includ triptani (sumatriptan), medicatie antiinflamatoare (aspirina, ibuprofen, naproxen), medicatie antialgică mixtă (conţine şi cofeină, antiinflamator, antalgic), opiacee. Dacă simptomele includ greaţă sau vărsături se poate adauga medicaţie antiemetică.

În cazul unui pacient cu mai mult de 15 episoade migrenoase pe lună, medicul poate recomanda tratament profilactic. Acesta constă în medicaţie din clasele: betablocante, blocante de canale de calciu, antidepresive şi anticonvulsivante”, mai spune medicul Dan Mitrea.

Cum prevenim migrenele

În primul rând, trebuie să identificăm factorii declanşatori şi să îi evităm. Acest lucru poate fi realizat prin ţinerea unui jurnal, în care persoana în cauză îşi notează detalii despre episodul de migrenă. În cazul în care constată că o perioadă stresantă a dus la apariţia unei migrene, poate considera că stresul este un factor declanşator.

De asemenea, migrenele pot fi evitate prin menţinerea unui stil de viaţă sănatos şi activ. Contează să avem un somn odihnitor, să facem masaj la tâmple sau acupunctură.