Dr. Beatrice Mahler: Este foarte dificil să diferențiem COVID de răcelile comune și de gripe
Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat la mijlocul lunii septembrie că ne apropiem de finalul pandemiei COVID-19. Totuși, variante noi ale virusului continua să apară, iar vaccinurile anti-COVID trebuie modificate pentru a ține pasul cu modificăruile virusului. Despre protecția oferită de vaccinuri, long-COVID și recuperarea holistică după boală, discutăm cu directorul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, dr. pneumolog Beatrice Mahler.
Dr. Beatrice Mahler
1. Care este tulpina COVID-19 care va circula în lunile octombrie-noiembrie, ce estimări există?
Până în acest moment există date publicate, și potrivit acestora, ne așteptăm ca variantele Omicron BA4 și BA5 să fie tulpinile care vor produce îmbolnăviri în această toamnă. Se estimează că tulpina BA4 este cea care va produce îmbolnăviri în Statele Unite, iar BA5 va fi tulpina dominantă în Europa.
2. Cât de periculoase sunt aceste tulpini virale și care sunt țintele lor vulnerabile?
Datele care sunt prezente în acest moment în literatura de specialitate arată o similitudine în modalitatea de manifestare a acestor tulpini, BA4 și BA5, cu ceea ce am observat în ultimul an atunci când a circulat Omicron. Prin urmare, și aceste tulpini au un grad mai mare de transmisibilitate, exact ca și tulpina 1 și 2, dar nu mai sunt atât de agresive. Formele de boală sunt mai blânde și simptomatologia este, de regulă, concentrată în zona capului, în sfera ORL, foarte puține persoane ajung să aibă afectare pulmonară și cele care dezvoltă o astfel de simptomatologie sunt din categoriile vulnerabile. Mai exact, sunt pacienții cu boli cronice, iar aici ne referim la cei cu boli cornice decompensate, de exemplu un pacient care are hipertensiune arterială dar care nu își tratează boala, pentru că trebuie precizat, cei care urmează tratamentul au o boală compensate și risc minim în situația infectării cu COVID. O altă categorie sunt pacienții cu neoplazii, pacienții care fac corticoterapie, pacienții cu boli cronice pulmonare, oxigenodependenți și, o categorie apare, a celor care au un risc mai mare de a dezvolta boala, dar nu și de a face complicații, reprezentată de persoanele din sistemul de sănătate și de asistență socială.
3. Care este situația vaccinaților? S-a observat și pe termen lung ( la peste un an de la vaccinare) un avantaj imunitar comparativ cu cei nevaccinați? Există statistici disponibile în acest sens la Institutul Nasta?
Din datele publicate în literatura de specialitate, vaccinurile pe care le-am făcut deja nu mai asigură o protecție atât de eficientă pentru aceste două tulpini. De altfel, de curând a fost avizată de către EMA (Agenția Europeană a Medicamentului) o nouă variantă de vaccin, specifică pentru tulpinile care vor circula în această toamnă, adică presupusa circulație a celor două variante de Omicron BA4 și BA5. Ce pot să spun însă, vis- a- vis de persoanele care s-au vaccinat, este că vaccinul are rolul lui benefic dacă vorbim de protecția pe termen lung și dacă ținem cont de ceea ce am observat în cabinet, o persoană vaccinată, de regulă, nu ajunge la medic cu un sindrom post-covid important. Organismul deja știe ce să facă atunci când se întâlnește cu virusul. Se pare că avantajul imunitar este major și merită să precizăm și că, din observațiile noastre, persoanele care au o singură doză de vaccin, de exemplu cei care s-au vaccinat cu Johnson și nu și-au făcut rapel au riscuri mai mari de a dezvolta o formă mai severă. Boosterul ajută în mod clar la protecția și mai bună a organismului. Deci este extrem de importat să aveți nu doar prima doză, ci și boosterul pentru a avea o imunitate pregătită.
4. Care este intervalul de vaccinare optim? La câte luni ar trebui să facem rapeluri pentru a ne susține imunitatea? Adulți și copii?
Recomandările care au fost date publicității indică rapelul la mai mult de 3 luni. Dar în România acest lucru nu ar trebui să fie o problemă pentru că doza 3 a fost recomandată demult, prin urmare, aproape toată populația care s-a vaccinat în primele etape are mai mult de 3 luni de la ultima doză. În mai multe țări europene autoritățile se gândesc să introducă vaccinul pentru COVID -19 în schema de vaccinare de toamnă, alături de vaccinul antigripal, pentru categoriile vulnerabile. Nu se mai pune problema vaccinaării tuturor persoanelor, dar pentru cei vulnerabili și pentru cei care doresc să facă vaccinul, se recomandă vaccinarea anti COVID ca măsură de profilaxie a infecțiilor respiratorii, atât pentru copii cât și pentru adulți.
Legat de limitele de vârstă, depinde de fiecare țară cum va reglementa, există țări care au introdus vaccinarea copiilor de peste 5 ani, cu recomandarea medicului pediatru, altele nu. Depinde cum vom reglementa local, dar este important să fim protejați și noi și să ne protejăm și copiii, dar cu implicarea medicului pediatru și a medicului de familie, care sunt extrem de importanți.
5. Sunt oameni care cred că vaccinarea antigripală îi protejează și de COVID. Ce ar trebui să știe aceștia?
Vaccinarea antigipală este o soluție pe care o adoptăm pentru a preveni gripa sezonieră, din păcate, un singur vaccin nu tratează mai multe afecțiuni. Putem obține prin vaccinare doar un anumit tip de protecție uneori nici măcar pentru toate variantele acelui virus, ci pentru unele tulpini specifice. S-a observat chiar și la COVID -19 că nu avem aceeași protecție față de Omicron dacă suntem vaccinați pentru varianta care a circulat inițial, prin urmare, vaccinarea antigripală nu ajută și împotriva COVID.
6. Care sunt simptomele care diferențiază COVID-ul de gripe?
Este foarte dificil să diferențiem simptomele COVID de răcelile comune și de gripe, pentru că infecțiile căilor aeriene cu tot felul de tulpini virale care circulă în sezonul rece prezintă simptome similare. Diagnosticul diferențiat de face doar în laborator. Iar până la obținerea diagnosticului diferențiat, persoana trebuie să se autoizoleze, pentru că indiferent de tipul infecției respiratorii, de regulă, este vorba despre o boală transmisibilă și altor persoane, chiar dacă nu este vorba despre COVID.
7. Care este în momentul de față protocolul pentru tratarea unei persoane infectate cu COVID? Când este necesar să ajungă la spital pentru a fi internată și când rămâne acasă în izolare sub îngrijirea medicului de familie? Ce ar trebui să știe oamenii?
Protocolul nu s-a schimbat, avem parte de aceleași reglementări, inclusiv în privința medicației antivirale pentru COVID 19, dar trebuie să fim atenți la simptomatologie. Dacă o persoană are simoptome ușoare, nu are factori de risc asociați și este vaccinată, atunci se recomandă tratamentul simptomatic pentru că riscul de a dezvolta o formă severă de boală este extrem de mic. Deci persoana se poate izola la domiciliu și își poate administra tratamentul simptomatic fără să fie nevoie de internare. Însă, dacă este o persoană care are comorbidități asociate, care are boli ce indică imunosupresie, chiar dacă este vaccinată, trebuie să meargă spre unul dintre centrele de evaluare pentru că poate fi nevoie de terapia antivirală specifică, iar pentru persoanele care nu se pot izola la domiciliu și care au boli asociate, cu atât mai mult, internarea pentru câteva zile în spital asigură depășirea acestui moment delicat de boală
8. Ați înființat un department de recuperare respiratorie post COVID. Care sunt problemele de sănătate pe care le abordează?
Recuperarea respiratorie ar trebui să facă parte, din punctul meu de vedere, din managementul oricărei afecțiuni pulmonare, indiferent dacă vorbim de un sindrom post-covid, de un pacient cu boală cronică pulmonară sau de un pacient cu pneumonie. În recuperare urmărim modificarea stilului de viață, pentru că, nu întâmplător, după ce ne îmbolnăvim constatăm și că ultimii ani, care au venit cu perioade de izolare au însemnat tot mai puțină mișcare, alegeri alimentare nu tocmai sănătoase etc. De aceea, pentru persoanele care ajung în cest punct în care au nevoie de ajutorul medicilor, este important să primească o consiliere globală. Vă dau un exemplu, dacă un pacient are BPOC și insuficiență respiratorie, are ca indicație nutrițională o scădere a aportului de carbohidrați. Trebuie să mănânce mai puține dulciuri pentru că ele conduc la creșterea dioxidului de carbon. Toate aceste sfaturi sunt completate și de un program de exerciții fizice, care nu trebuie să se facă într-un ritm alert, dar este necesar să fie reluate cu consecvență la anumite intervale și repetate în cicluri succesive, pentru o lungă. Exercițiile sunt recomandate pentru măcar 20-30 de minute pe zi, timp în care pacienții trebuie să-și concentreze atenția pe efectuarea mișcărilor și pe respirație, pentru că expirul este foarte important în bolile pulmonare și beneficiile vor fi directe, pentru că echilibrul care se obține prin măsurile menționate crește imunitatea și face ca pacientul să vină mult mai rar, cu episode acute, în spitalele de boli respiratorii.
Acest department s-a creat în Institutul „Marius Nasta” dintr-o nevoie și dorim foparte mutl ca în viitor să putem extinde acest tip de asistență, iar kinetoterapeuții să fie parte a echipei medicale pe orice secție de pneumologie, pentru că orice pacient are nevoie de ajutor global și personalizat când ajunge într-un centru medical.
9. Care sunt cele mai frecvente sechele pe care le lasă COVID la adult?
Există o plaetă atât de largă de efecte secundare încât pe mine, personal, m-au surprins și am să trec în revistă trei dintre ele. Sunt persoane care au trecut prin forme moderate de COVID, poate chiar ușoare, dar în episode repetate care vin cu dispnee, oboseală la efort și tuse, iar la evaluarea pe care le-o facem observăm că factorul de transfer, adică locul unde oxigenul trece din alveolele pulmonare în sânge este afectat. Se întâmplă, de regulă, la persoane tinere care nu au factori de risc. Sunt foarte puține studii în acest moment, dar se pare că este implicat un mecanism prin care virusul afectează și blochează vasele mici de sânge de la nivelul alveolelor. Un alt tip de sindrom long-covid, perezent la peroanele care au avut o formă severă de infecție cu SARS COV 2, este un tip de afectare interstițială, nu neapărat fibroză pulmonară, mai degrabă o pneumopatie nespecifică, deci o formă de pneumonie cronică, indusă de inflamație, care se remite în mare parte cu tratament susținut, dar din păcate nu în totalitate, iar al 3-lea tip de afectare, la persoanele care au predispoziții spre alergii și care manifestă o formă de long-covid ce constă în sindrom de tuse cronică, hiperactivitate bronșică, cărora COVID le-a dezvoltat simptomatologia specifică unui astm. Vom vedea cum vor evolua, din fericire, astmul se poate trata. Înainte de episodul COVID la aceste persoane nu au existat episoade de criză de astm, doar o predispoziție alergică și probabil că răspunsul imun al organismului a declanșat afecțiunea.
10. Există riscul de noi mutații genetice care să crească agresivitatea virusului? Care sunt estimările în acest sens?
Modul în care evoluează coronavirusul ul ne face să credem că va suferi mutații în continuare. Personal, cred că mutațiile viitoare nu vor însemna și o agresivitate crescută pentru că ar fi o evoluție atipică, dar un răspuns cert nu poate fi oferit.
CV.
Dr. Beatrice Mahler este managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din 2018, membru în Societatea Română de Pneumoftiziologie și din 2017 până în prezent, Vicepreședinte în Comisia de Pneumologie a Ministerului Sănătății. Din 2016 este profesor asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Facultatea de Medicină, Bucuresti, Catedra de Pneumologie II. Din 2011 lucrează ca medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, București. Deține un masterat în științe juridice și, din 2006, titlul de doctor în medicină, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș ”, Timișoara . Este licențiată a Facultății de Medicină U.M.F. „Carol Davila” din București și absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea.
