Nu doar alimentația constipă. Iată și alte cauze!
Pot exista și alte motive ale constipației, care nu au legatura cu mâncarea, spune o nutriționistă, autoare a mai multor cărți de bucate și a renumitului blog „Once Upon a Pumpkin”.
Prin urmare, o dietă bogată în fibre nu garantează și lipsa constipației. „Nutriția joaca, cu siguranță, un rol imens atât în cauzele, cât și în ameliorarea constipației”, spune Maggie Michalczyk, nutriționistă și autoare, citată de Eating Well.
„O dietă săracă sau lipsită de fibre este unul dintre principalii vinovați pentru constipație, deoarece fibrele adaugă volum scaunului, facilitând trecerea prin sistemul digestiv.
Alimentele nu sunt singurele vinovate pentru apariția constipației. Foto: Shutterstock
Pe de altă parte, alimentele sărace în fibre, cum ar fi cele care sunt intens procesate și rafinate, poate contribui la formarea a mai puține mișcări intestinale și la dificultăți de evacuare a scaunelor. Constipația poate fi cauzată și de alți factori, inclusiv dieta, obiceiurile de viață, cum ar fi stresul și anumite afecțiuni medicale.
Constipația este definită ca mai puțin de trei evacuări intestinale pe săptămână și scaune uscate, dure. Deci, dacă nu este mâncarea cea care provoacă constipație, ce ar putea fi?
Nu faci suficiente exerciții fizice
„Lipsa activității fizice poate contribui la constipație, deoarece exercițiile fizice regulate ajută la stimularea mușchilor din intestine, promovând mișcările intestinale sănătoase”, spune Michalczyk.
În plus, mușchii din abdomen și diafragmă sunt importanți pentru digestie și, dacă sunt slabi, pot cauza probleme. În special, musculara abdominală care formează pereții abdominali și susține intestinele în poziția corectă, ajută la digerarea alimentelor. Exercitiile regulate pot imbunatăți mișcarea intestinală, în special în cazul celor care sunt mai în vârstă sau tind să fie mai sedentari.
Medicamente sau suplimente
„Anumite medicamente, cum ar fi opioidele, antiacidele și unele antidepresive, pot avea ca efect secundar constipația”, spune Michalczyk. „În plus, suplimentele de fier și calciu, care sunt luate în mod obișnuit din diverse motive de sănătate, pot provoca constipație la unele persoane.”
Menstruația
În timp ce unele femei pot avea mișcări intestinale mai frecvente, sau chiar diaree în timpul menstruației, altele pot experimenta exact opusul. Atât diareea, cât și constipația pot fi legate de progesteron. Acest hormon, care provoacă creșterea și îngroșarea peretelui uterin, crește atunci când ai menstruație și poate influența, de asemenea, tractul digestiv producând o incetinire a mișcărilor intestinale.
Nu bei suficientă apă
Menținerea hidratării este crucială pentru o varietate de motive de sănătate, inclusiv o bună digestie. Dacă nu bei suficientă apă, costipația apare.
„ Deshidratarea face scaunele grele și dificile, mai ales atunci când este combinată cu o dietă săracă în fibre”, spune Michalczyk.
Fibrele solubile au nevoie de apă pentru a se dizolva, așa că, fără un aport adecvat de apă, provoacă balonare și costipație.
Ești stresat
Etapele cu mult stres pe care le simți indiferent dacă sursa este de la muncă, lucruri care se întâmplă acasă sau chiar anxietate cu privire la ceea ce se întâmplă în lume, ar putea afecta tractul tău digestiv, spune Michalczyk.
Potrivit unui articol publicat în Expert Review of Gastroenterology & Hepatology, se știe că stresul psihologic perturbă sistemul digestiv și microbiota intestinală poate fi conectată la toate acestea. Bacteriile din tractul gastro-intestinal ajută la descompunerea alimentelor și la formarea scaunului. Cu toate acestea, sub stres, aceste bacterii intestinale pot modifica procesul de digestie. Stresul poate slăbi, de asemenea, bariera din tractul gastro-intestinal, conform cercetării publicate în Current Opinion in Behavioral Sciences, rezultând un „intestin permeabil” în care bacteriile se infiltrează în sânge și creează un răspuns inflamator. Nu e de mirare că inflamația a fost legată de bolile intestinale.
Ți-ai schimbat rutina
Chiar dacă nu te simți stresat, schimbarea rutinelor precum călătorii care presupun schimbare de fus orar, pot provoca o tensiune care ar putea afecta sistemul digestiv și regularitatea mișcărilor intestinale, potrivit nutriționistei Michalczyk.
Asta pentru că ritmurile tale circadiene sunt de fapt conectate cu procesul de digestie. Ritmurile circadiene sunt de obicei asociate cu somnul; sunt ceasul intern al corpului tău care reglează modul în care hormonii tăi răspund la lumină și întuneric într-un ciclu de 24 de ore. Dar, pentru că digestia ta este conectată la sistemele tale psihologice, dacă îți schimbi rutina obișnuită de zi cu zi, s-ar putea să fii constipat până când corpul stabilește un nou ritm sau revine la cel obișnuit.
O afecțiune medicală
O varietate de probleme de sănătate pot provoca constipație, în funcție de modul în care corpul reacționează la o anumită boală. De exemplu, persoanele care trăiesc cu diabet pot avea și constipație, deoarece pot fi afectați hormonii pancreatici (cum ar fi insulina) și întreg metabolismul. Când se întâmplă acest lucru, o persoană cu diabet poate dezvolta gastropareză, o reducere a funcției sistemului digestiv care face ca mișcarea alimentelor să încetinească sau să se oprească din mișcare, rezultând un blocaj.
De asemenea, se știe că afecțiunile podelei pelvine și afecțiunile gastrointestinale duc la sindromul intestinului iritabil, o tulburare care afectează stomacul și intestinele și perturbă tractul gastrointestinal. Alte probleme de sănătate, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boala Parkinson, Alzheimer sau o leziune a măduvei spinării pot provoca, de asemenea, constipație.
Sursa: Eating Well
