Zahărul hrănește cancerul?
Este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc dieticienii oncologi, pe măsură ce informațiile despre efectul nociv al zahărului sunt popularizate în urma a tot mai multe cercetări, scrie Institutul Dana Farber
Zahărul se află în multe forme diferite, dar cea mai simplă formă este o singură moleculă, numită glucoză. Toate celulele, inclusiv celulele canceroase, folosesc glucoza drept combustibil principal.
Glucoza provine din orice aliment care conține carbohidrați, inclusive din alimente sănătoase precum legumele, fructele, cerealele integrale și lactatele. Glucoza provine și din carbohidrați rafinați și zaharuri adăugate, cum ar fi pâinea albă, pastele, dulciurile și băuturile îndulcite.
Ideea că zahărul sau glucoza ar putea alimenta creșterea celulelor canceroase îi poate determina pe unii oameni să evite în mod inutil toate alimentele care conțin carbohidrați, scrie Institutul de tratarea și cercetarea cancerului Dana Farber.
Această abordare presupune că, dacă celulele canceroase au nevoie de glucoză, atunci eliminarea acesteia din dieta cuiva va împiedica creșterea cancerului. Din păcate, nu este atât de simplu. Toate celulele noastre sănătoase au nevoie de glucoză pentru a funcționa și nu există nicio modalitate prin care corpul nostru să permită celulelor sănătoase să aibă glucoza de care au nevoie, dar să nu o dea celulelor canceroase.
Zaharul este implicat în multe procese care afectează negativ organismul. Foto: Shutterstock.
Fără un aport adecvat de carbohidrați din alimentele pe care le consumăm, corpul nostru va produce glucoză din alte surse, inclusiv proteine și grăsimi. Glucoza este atât de importantă pentru ca celulele noastre să supraviețuiască și să funcționeze corect, încât nu poate fi eliminate din dietă.
Mai exact, dacă nu avem o cantitate suficientă a carbohidraților, efectul către care poate conduce această situație este de descompunere a rezervelor de proteine din corp, ceea ce poate contribui la pierderea musculară și la malnutriție.
Fără carbohidrați, corpul poate ceda mai repede
Urmând o dietă restrictive cu cantități foarte mici de carbohidrați, se poate ajunge, de asemenea, la pierderea neintenționată în greutate. Acest lucru poate afecta capacitatea persoanei bolnave de a tolera tratamentul cancerului.
Restricționarea carbohidraților elimină, de asemenea, alimentele care sunt surse bune de fibre, vitamine, minerale și fitonutrienți care susțin imunitatea.
Potrivit Institutului de tratarea și cercetarea cancerului Dana Farber, până în prezent, nu există studii randomizate controlate care să arate că, în mod direct, zahărul cauzează cancer.
Există, totuși, o legătură indirectă între zahăr și cancer. Consumul multor alimente bogate în zahăr, cum ar fi prăjiturile și băuturile îndulcite poate contribui la excesul de aport caloric. Acest lucru poate duce la creșterea în greutate și la excesul de grăsime corporală. Cercetările au arătat că excesul de greutate sau obezitatea cresc riscul apariției a 11 tipuri de cancer, inclusiv cancerul colorectal, de sân în postmenopauză, ovarian și pancreatic.
Deși nu este necesar să eviți complet zahărul, reducerea zahărului adăugat și consumul de carbohidrați bogați în nutrienți, pot fi mai eficiente. Iată câțiva pași pe care îi poți face pentru a-ți menține sănătatea generală, pentru a promova controlul glicemiei și pentru a menține o greutate sănătoasă.
Alege cereale integrale, cum ar fi pâinea integrală, pastele, orezul brun sau quinoa, în locul cerealelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și orezul.
Limitează zaharurile adăugate. Asociația Americană a Inimii recomandă femeilor să nu consume mai mult de șase lingurițe de zahăr pe zi (25 de grame), iar bărbații să nu consume mai mult de nouă lingurițe de zahăr pe zi (37 de grame).
Echilibrează-ți dieta. Pune 50 la sută din farfurie legume și fructe bogate în fibre. Douăzeci și cinci la sută din farfurie ar trebui să fie alimente bogate în proteine, iar celelalte 25 la sută ar trebui să fie carbohidrați din cereale integrale sau legume cu amidon, cum ar fi mazărea, porumbul sau cartofii.
Include o sursă de proteine slabe la fiecare masă și gustare, cum ar fi carne de pasăre fără piele, pește, ouă, lactate cu conținut scăzut de grăsimi, tofu, fasole, nuci sau semințe.
Consumă o dietă bogată în legume și fructe care conțin fibre, vitamine, minerale și fitonutrienți care susțin imunitatea. Alege fructe întregi în locul sucurilor de fructe și fructelor uscate.
Rămâi bine hidratat, dar limitează băuturile zaharoase, cum ar fi sucul și sifonul.
